 mariol44AdministratorDin: TOPLITA ROMANA!
Postari: 25239
|
|
În contextul anunţatei reîmpărţiri teritoriale a României, la Miercurea-Ciuc s-a desfăşurat, miercuri, un atelier de lucru cu tema ,,Aproape totul despre regionalizare", organizat de Biroul de Analiză şi Sinteză al Consiliului Judeţean Harghita. Acest work-shop a avut loc în condiţiile în care Guvernul, prin vocea vicepremierului Liviu Dragnea, a anunţat că doar în luna mai sau iunie va face public un proiect privind regionalizarea, ce va fi suspus dezbaterii, până atunci variantele fiind doar supoziţii. Însă una din variantele vehiculate se referă la păstrarea actualelor regiuni de dezvoltare, adică 8 regiuni mari, lucru care nemulţumeşte Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care şi-ar dori 16 asemenea unităţi teritoriale ori (una fiind Harghita, Covasna şi Mureş , în cel mai rău caz, regiunile să fie de dimensiuni mai mici.
La întâlnirea de miercuri au participat parlamentari UDMR, preşedinţi de consilii judeţene, specialişti în domeniul dezvoltării teritoriale din Ungaria şi din ţară, primari, discuţiile fiind moderate de dr. Horvath Istvan, preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. Şi cum era de aşteptat, majoritatea vorbitorilor au argumentat şi concluzionat că e nevoie de regiuni mai mici. Însă a fost şi o părere mai aparte, ţinând cont de context. Dar să vedem argumentele aduse de vorbitori.
(...) Nu este cunoscut procesul acestei regionalizări, şi câteodată politicul din Bucureşti foloseşte populaţia ca pe nişte cobai şi încearcă să testeze sensibilitatea noastră, în loc să vină cu propuneri de fond, propuneri profesionale
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, în prezentarea sa şi-a exprimat mulţumirea că măcar în acest moment s-a ajuns în situaţia în care se poate vorbi despre subiectul regionalizării fără a fi abordat, cum s-a întâmplat până acum, ca o problemă etnică: ,,Ţinutul Secuiesc versus România". Acesta a explicat că în urma unui sondaj în Harghita s-a putut observa că ,,populaţia nu este prea informată în ceea ce priveşte regionalizarea, are puţine cunoştinţe despre acest lucru şi din acest motiv am considerat că trebuie să participăm în mod activ în construirea acestui dialog". ,,Ceea ce putem spune este că un singur lucru e sigur în ceea ce priveşte subiectul regionalizării, şi anume că nimic nu este sigur. Zilnic vedem că se formează opinii politice, e o mare nesiguranţă, nu este cunoscut procesul acestei regionalizări, şi câteodată politicul din Bucureşti foloseşte populaţia ca pe nişte cobai şi încearcă să testeze sensibilitatea noastră, în loc să vină cu propuneri de fond, propuneri profesionale. Eu am încredere că, aşa cum a spus vicepremierul Dragnea, în curând din materiale secrete se vor transforma în materiale publice. Din acest motiv considerăm că e nevoie de o dezbatere în fond". Acesta este de părere ,,că sunt foarte multe diversiuni în acest subiect şi sunt şi nişte interpretări intenţionat greşite".
O altă nemulţumire a preşedintelui CJ este că după ce s-a reuşit scăparea de problema etnică, s-a căzut în partea cealaltă: în momentul de faţă se discută care să fie capitala regiunii. Din punctul de vedere al lui Borboly Csaba, ambele probleme sunt false şi nu ar trebui să fie în centrul atenţiei, ,,ci cum vor fi stabilite teritoriile şi ce puncte de vedere vor fi la stabilirea acestora". Acesta a argumentat şi de ce sunt de preferat regiuni mai mici. ,,Există 8 oraşe puternice, cum a spus premierul, unde lucrurile merg bine, deci sunt 4,5 milioane care locuiesc aici, dar vor fi 14,5 milioane care vor sărăci. Şi în următorii 10 ani această discrepanţă va fi mai mare. Guvernul trebuie să aleagă dacă consolidează aceste 8 oraşe puternice sau se ocupă şi de ceilalţi". După părerea acestuia, ,,în centrul temei regionalizării trebuie să se afle omul, iar regionalizarea trebuie să reprezinte o modalitate, şi nu un scop în sine", a spus preşedintele Consiliului Judeţean. Efectul reorganizării teritoriale trebuie să fie asigurarea administrării mai rapide, eficiente şi care să servească interesul cetăţenilor, asigurarea unui trai decent şi împiedicarea migraţiei populaţiei".
Factorul cel mai important în procesele de regionalizare îl constituie descentralizarea
Dr. Pal-Kovacs Ilona, de la Institutul de Cercetări Regionale de la Pecs, Ungaria, le-a ţinut celor prezenţi o adevărată lecţie în ceea ce priveşte regionalizarea, în ciuda faptului sau pe baza eşecului înregistrat în acest domeniu de Ungaria, care după o reformă regională dezamăgitoare, din 2010 răspunsul a fost o revenire la sistemul centralizat. ,,Discursul meu se va orienta în a vă da sfaturi ce să luaţi în considerare. Nu aş dori să iau o poziţie în ceea ce priveşte Secuimea sau hotărârea, ci despre faptul cât de greu este să faci o reformă teritorială. Nu toate aceste reforme teritoriale ce au avut loc în Europa au avut succes - şi din eşecuri trebuie să învăţăm".
Din punctul de vedere al dr. Pal-Kovacs Ilona, factorul cel mai important în procesele de regionalizare îl constituie descentralizarea şi abia apoi împărţirea teritorială. Accentuând că reforma teritorială poate duce la o centralizare. ,,Tocmai din acest motiv trebuie discutat mult mai mult la o reformă teritorială despre descentralizare, decât despre hotare, regiuni şi centre ale acestora". Aceasta a atras atenţia că în primul rând trebuie stabilite cu grijă obiectivele, mai apoi planificat procesul de reformă din punct de vedere profesional - reglementări juridice, resurse financiare, atribuţii instituţionale etc. ,,Ceea ce costă foarte mulţi bani. Dacă vreun Guvern vrea să economisească, mai târziu îl va costa mult mai mult".
Dr. Pal-Kovacs Ilona a arătat că, după aceasta, toţi cei care vor pierde în urma acestor decizii trebuie convinşi că e spre binele populaţiei, al tuturor. ,,Reformele teritoriale, la care apar tot timpul conflicte, nu se nasc prin revoluţii, ci prin negocieri, prin procese de convingere. Cred că realizarea unui asemenea proces de reformă este de lungă durată şi doar prin compromisuri şi negocieri se poate face în mod optim. Nu trebuie să ne luptăm, ci să găsim aliaţi", a conchis vorbitoarea.
Nu e neapărat nevoie de o regionalizare pentru a avea fonduri europene, ci s-ar putea face asta şi prin acordarea unor puteri mai mari de decizie ADR-urilor
Reprezentantul Societăţii Academice Române (SAR), Graţian Mihăilescu, prezent la Miercurea-Ciuc, a subliniat în cadrul prezentării ,,Fonduri europene + Regionalizare = Corupţie şi disparitate economică?" că instituţia pe care o reprezintă e de părere că o asemenea reformă nu se poate face într-un an, din moment ce în ţări ca Polonia, s-a făcut în 10 ani. Decât să se facă în grabă, fără analize, mai bine nu se face. Graţian Mihăilescu a argumentat prin faptul că slaba gestionare a fondurilor europene, precum şi lipsa puterii de decizie a Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR) în procesul de management au făcut ca disparităţile intra şi interegionale să crească în perioada 2004-2012, deşi trebuiau să scadă. ,,Conform raportului SAR 2013, zonele mai slab dezvoltate nu au capacitate administrativă pentru a se dezvolta sau pentru a atrage fonduri".
O altă problemă identificată în slaba absorbţie a fondurilor europene a fost corupţia, clientelismul politic, birocraţia. ,,Ce îşi doreşte SAR: o regionalizare administrativă şi nu politică, în sensul că poate am putea face asta printr-o mai mare putere decizională în cadrul ADR-urilor, nu e neapărat să facem regionalizare doar să avem fonduri europene. Poate ar fi mai bine ca ADR-urile, specialişti pe politici de dezvoltare regională să aibă un cuvânt mai mult de zis în elaborarea politicilor. SAR îşi doreşte şi absorbţie şi coeziune. Ar trebui să se facă politicile de regionalizare în aşa sens, ca zonele mai slab dezvoltate să fie încurajate să fie mai puternice", a concluzionat Graţian Mihăilescu.
Cseke Attila: ,,Este sau nu necesară crearea de regiuni administrative în România?"
Deputatul Cseke Attila, reprezentant din partea UDMR în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor (cea care se ocupă de regionalizare), a arătat că nu există nici o obligaţie comunitară ca statele membre să înfiinţeze regiuni cu atribuţii administrative, deci nici România.
Însă, acesta a spus, în numele UDMR, că e nevoie de regiuni mai mici, argumentând că cele mai dezvoltate sunt şi cele mai mici: Bucureştiul şi Regiunea Vest. Iar cele mai mari regiuni (de exemplu N-E, care este cea mai mare ca număr de locuitori) au avut scăderi din punct de vedere economic. La fel ca şi cercetătoarea din Ungaria, vorbitorul a susţinut că pentru realizarea unei asemenea reforme este obligatoriu să se urmeze cei trei paşi, în ordine: descentralizare, reorganizarea regiunilor de dezvoltare, iar mai apoi competenţa administrativă a regiunilor de dezvoltare. ,,Ca şi concluzie: legătura etnică poate fi un motor de dezvoltare. Dacă va fi o dezbatere profesională, atunci vom ajunge acolo la ceea ce a propus UDMR în 2009, că ne trebuie mai multe regiuni, iar acestea să fie mai mici, cu 3-4 judeţe".
La rândul lor, deputatul Tanczos Barna, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, primarul municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, dar şi dr. Csak Laszlo şi Csutak Istvan (cel care a realizat proiectul de lege al UDMR privind regionalizarea, cu cele 16 regiuni), au fost în asentimentul deputatului Cseke Attila. O completare având Antal Arpad, care a fost de părere că ,,dacă ne uităm la stema României, sunt regiunile istorice, care sunt destul de mari şi care să nu ia din atribuţiile judeţelor, dar sunt destul de puternice să ia competenţe de la centru. Deci regiunile istorice ar trebui să aibă competenţe regionale".
Dacă forţăm această regiune a Ţinutului secuiesc atunci rezultatul va fi că noua unitate administrativ-teritorială nu va fi de acord cu o administrare transilvană
Şi dacă toţi cei care au vorbit la Miercurea-Ciuc au fost pe aceeaşi lungime de undă, argumentând în fapt acelaşi lucru, a fost şi o părere oarecum mai diferită. Este vorba despre prezentarea dr. Cziprian-Kovacs Lorand, confererenţiar universitar la Universitatea ,,Babeş-Bolyai", Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Sfântu-Gheorghe. Acesta a amintit că în 1998 (când au fost create cele 8 regiuni de dezvoltare), UDMR a fost membru marcant al Guvernului, ,,atunci le-a plăcut".
Iar în legătură cu Secuimea a precizat că din punct de vedere economic nu există. ,,Totul este foarte ceţos, în sensul că nimeni nu ştie ce, cum şi cu ce se lucrează în Ministerul Dezvoltării Regionale (n.r. - referitor la proiectul de reformă administrativă. În urmă cu 10 ani am făcut o mică evaluare, ale cărei rezultate au fost consolidate şi de Institutul Naţional de Statistică, respectiv că Ţinutul secuiesc ca şi regiune economică nu există. Deoarece se împarte între Braşov şi Târgu-Mureş, cele două noduri puternice din punct de vedere economic. Deci pe baza noii planificări regionale, Guvernul va trebui să rezolve o problemă etnică şi una culturală. Şi dacă va face o asemenea regionalizare pe criterii etnice, atunci va trebui să rezolve o problemă economică. Dilema există. Nu ştiu cum va decide Bucureştiul", a spus dr. Cziprian-Kovacs Lorand.
Acesta a mai arătat că şi regiunile mari au avantaje. ,,Regiunile mari au avantaje. În sensul că sunt suficient de puternice pentru a avea o dezvoltare stabilă. Foarte mulţi au vorbit despre disparităţi, şi au dreptate. Şi în regiunea Centru disparitatea este destul de mare, Harghita şi Covasna sunt codaşe, iar Braşovul este foarte în frunte. Dar adevărat este că numărul locuitorilor din oraşul Braşov este egal cu numărul locuitorilor din Harghita".
O altă abordare interesantă s-a referit tot la dorinţa de înfiinţare a aşa-zisului Ţinut secuiesc. ,,Din punct de vedere politic, un alt lucru interesant: dacă noi dorim să înfiinţăm Ţinutul secuiesc pe criterii etnice sau culturale, atunci iarăşi pe criterii politice se pune problema dacă întărim sau slăbim aranjarea administrativă a Ardealului. Deci dacă forţăm această regiune a Ţinutului secuiesc atunci rezultatul va fi că nu va fi de acord cu o administrare transilvană".
Ca o concluzie, dr. Cziprian-Kovacs Lorand a evidenţiat: ,,O să avem o multitudine de probleme de natură economică. Această regionalizare pute un pic. Am impresia, bănuiesc că tendinţele de regionalizare sunt de fapt o centralizare mascată în această ţară".
La atelierul de lucru de la Miercurea-Ciuc a participat şi primarul Gheorgheniului, Mezey Janos, care a vorbit de proiectul de regionalizare pe care îl susţine PCM. Iar consilierul primarului oraşului Târgu-Mureş, Dorin Florea, Csegzi Sandor, a arătat că trebuie ,,să facem un model pe trei judeţe şi să aducem argumente programului", iar centrul regional să fie în municipiul din Mureş.
Recomandări în urma work-shop-ului de miercuri
Andras Zoltan, din partea Biroului de Analiză şi Sinteză al Consiliului Judeţean Harghita, a concluzionat: trebuiesc definite scopurile reformei, mijloacele şi regulile acesteia, iar acestea să reprezinte în continuare bazele discursului. Descentralizarea poate duce la crearea unui sistem care să servească interesele cetăţenilor. Reforma ar trebui să ne protejeze faţă de birocraţie şi riscurile reprezentate de corupţie, iar la nivel local trebuie întărită capacitatea administraţiei publice. Trebuie acordată o atenţie deosebită normelor Uniunii Europene, trebuie percepute ca o oportunitate şi nu ca o limită impusă. Reforma trebuie să reflecte în cel mai bun mod interesul comunităţii locale. Acestea fiind, de altfel, în marea lor parte, şi recomandările în urma work-shop-ului.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
