 mariol44AdministratorDin: TOPLITA ROMANA!
Postari: 25239
|
|
„Ţara întreagă e învrăjbită, răscolită de patimi urâte şi ruşinoase. Străinii ni s-au urcat în cap şi ne râd în nas. (...) Oamenii de caracter şi de talent sunt înlăturaţi şi înlocuiţi la conducerea statului cu lichele şi cu slugi plecate, lipsite de pregătire şi de conştiinţă. E un adevărat haos apocaliptic. Duhul răului tronează sadic şi râde de destinele ţării noastre, mărită cu atâtea suferinţe şi cu atâtea jertfe.
Ne-a părăsit norocul.
România totuşi va trăi, deoarece e o necesitate internaţională (...) tocmai din cauza misiunii ce o îndeplineşte, situaţia României e extrem de critică şi de duşmănită (...) de aceea nu se poate răzima decât pe puterile ei proprii, oricâte alianţe ar încheia. (...)
Tineretul e dator să se ridice ca un uragan, să măture inconştienţa şi imoralitatea de la conducerea statului şi să mântuiască ţara din ghearele hrepăreţe ale exploatatorilor. prof. Ilie Şandru
România trebuie să fie patria libertăţilor, a demnităţii naţionale şi a datoriei prevăzătoare.
România a fost creată ca un stat de drept, în care legile nu pot fi înlocuite cu hatâruri şi abuzuri.”
Am redat acest citat scris de Octavian Codru Tăslăuanu la sfârşitul deceniului 4 al secolului XX şi care se referă la situaţia de atunci a ţării noastre, dar care este de o actualitate incontestabilă, pentru a scoate în evidenţă şi afirmaţia din titlul acestui articol. Octavian Codru Tăslăuanu
Săptămâna trecută, la Bilbor, în judeţul Harghita, s-au marcat 135 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai iluştri fii ai localităţii, publicist, scriitor, om de cultură şi mare patriot - Octavian Codru Tăslăuanu, printr-o sesiune de comunicări ştiinţifice şi referate cu tema „OCTAVIAN CODRU TĂSLĂUANU - IMPACTUL ISTORIEI TRĂITE ASUPRA VIEŢII ŞI ACTIVITĂŢII SCRIITORULUI”. Această manifestare s-a desfăşurat la Şcoala Generală din Bilbor, ce poartă numele lui O. C. Tăslăuanu, organizată de conducerea acestei instituţii de învăţământ împreună cu Catedra de limbă şi literatură română, având parteneri de nădejde, printre care Despărţământul Covasna - Harghita al ASTREI, Primăria comunei Bilbor şi, nu în ultimul rând, Protopopiatul Ortodox Topliţa.
Sesiunea de comunicări ştiinţifice şi referate, moderată cu profesionalism de profesorul Vasile Stan, director adjunct al Şcolii Generale din Bilbor şi preşedinte al ASTREI bilborene, a reunit oameni de cultură şi înalte feţe bisericeşti din judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Sibiu.
După deschiderea oficială a manifestării, făcută de prof. Angela Stan, director al şcolii gazdă, prof. Vasile Stan, preşedintele Asociaţiunii ASTRA din Bilbor, a citit mesajul preşedintelui Despărţământului ASTRA Covasna – Harghita, Constantin Costea, care, cu regretul că nu poate fi prezent la Bilbor, a adresat felicitări organizatorilor şi mult succes participanţilor la această prestigioasă manifestare ştiinţifică cu caracter interjudeţean. Liviu Rebreanu
Primul care a vorbit a fost prof. Ilie Şandru (foto, în picioare), unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieţii şi activităţii lui Octavian Codru Tăslăuanu, cel care prin multe cercetări şi prin scrierile sale l-a adus la lumină şi a militat ca Tăslăuanu să-şi ocupe locul binemeritat în cultura română. După ce a povestit celor prezenţi cum a luat hotărârea să pornească pe urmele lui O. C. Tăslăuanu, Ilie Şandru a punctat marile evenimente istorice trăite de acesta, printre care: Budapesta - secretar al Consulatului General Român şi om de bază la apariţia revistei „Luceafărul”, pe care o considera „o fl amură de luptă naţională” ; Sibiu - secretar administrativ al Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român din Transilvania „ASTRA”; ofiţer al armatei austro-ungare în primul război mondial şi al armatei române; membru al Marelui Stat Naţional din Ardeal, organ ales de către Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918; Bucureşti - vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români; ministru al Comerţului şi Industriei; ministru al Lucrărilor Publice; deputat de Tulgheş; senator de Mureş etc..
Prof. Gabriel Trif, director al Şcolii Generale „Ion Moraru” din comuna Dirlos, judeţul Sibiu, a prezentat referatul „O. C. Tăslăuanu - viziunea social-economică şi politică asupra României”, din care, pe lângă probleme sociale, economice şi politice, am reţinut un citat din O. C. Tăslăuanu, destul de actual, care ar trebui să dea de gândit şi actualilor politicieni: „Datoria faţă de generaţiile viitoare ne impune să ne apărăm neatârnarea economică, fără de care (...) independenţa politică e o iluzie. Nu sunt împotriva capitalismului străin. Îl doresc să vină şi să facă investiţii cât mai mari şi cât mai rentabile, dar nu cu ingerenţe asupra politicei economice interne a Statului român”.
În lucrarea „Drama primului război mondial în viziunea lui O. C. Tăslăuanu şi Liviu Rebreanu”, susţinută de prof. Simona German, de la Şcoala de Arte şi Meserii din comuna Şieu, judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a scos în evidenţă faptul că Tăslăuanu şi Rebreanu au luptat cu condeiul şi cu arma în primul război mondial, amintind lucrările acestora în care descriu ororile războiului. Lucrarea ce susţine, cu argumente, faptul că Rebreanu, unul dintre cei mari prozatori români, a debutat în revista „Luceafărul” lui Tăslăuanu şi Goga, se încheie cu afirmaţia, în concluzie, că: „Făcând parte din generaţia de război, Liviu Rebreanu şi Octavian Codru Tăslăuanu, alături de alţi români adevăraţi, au arătat prin meşteşugul condeiului, prin numeroase pledoarii publice şi atitudini, că sunt patrioţi autentici, angajaţi profund faţă de poporul din care s-au ridicat, luptând pentru dreptatea celor mulţi şi oropsiţi”.
Prof. Mihaela Vâlcan, de la Şcoala Generală din Bilbor, în referatul „Realitate şi ficţiune în nuvelele lui O. C. Tăslăuanu”, arată că tema principală a nuvelelor este primul război mondial, făcând referire la cele şapte scrieri cu scene şi icoane în războiul din Galiţia, din volumul „Hora obuzelor”, apărut în iunie 1916, la Bucureşti, carte considerată primul volum de proză scrisă de un scriitor român despre primul război mondial. Concluzia este că nuvelistica lui O. C. Tăslăuanu este o proză de memorialistică literară care prezintă imaginea reală a războiului, cu oameni apăsaţi de tirania morţii, văzuţi de ochii unui combatant. Totul este adevăr istoric scris în spiritul celui mai puternic patriotism.
Prof. Mărioara Stan, de la Şcoala Generală din Bilbor, a prezentat un interesant referat intitulat „Sentimentul tragicului în memorialistica lui O. C. Tăslăuanu”, din care se desprinde concluzia că scriitorul recunoaşte faptul că în scrierile sale sunt multe pagini triste care redau cu fi delitate chinurile, mizeriile, înfrângerile, demoralizarea şi monotonia zilelor trăite pe prima linie a frontului unde Austro-Ungaria trimitea detaşamentele formate din români, unde oamenii, în confruntarea directă cu moartea, au devenit simple marionete mânate de forţa oarbă a destinului.
Protopopul de Topliţa, părintele Dumitru Apostol, a concluzionat, cu mari emoţii, ororile prin care au trebuit să treacă românii ardeleni într-un război care nu era al lor, iar O. C. Tăslăuanu a fost omul veacului său şi este la fel de actual şi autentic şi astăzi, prin viziunile sale politice, economice, dar şi prin dramatismul pe care îl redă în lucrările sale. Părintele protopop a venit, totodată, cu propunerile ca referatele prezentate, de înaltă ţinută ştiinţifică, de la această ediţie şi de la comemorările trecute ale lui O. C. Tăslăuanu, să fie adunate într-o carte, ca să fie citite şi de alte generaţii. De asemenea, părintele Apostol a mai propus ca ediţia din 2012 a manifestării să dureze două zile şi să fie organizată la scară naţională, pentru că există toate condiţiile create, drept recunoştinţă pentru Octavian Codru Tăslăuanu, care a fost şi este unul dintre cei mai iluştri fii ai Bilborului.
Au mai luat cuvântul prof. Camelia Verteşescu, de la Şcoala Generală din Panaci, judeţul Suceava, şi prof. Gheorghe Ţifrea, de la Şcoala de Arte şi Meserii din Şieu, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Vasile Gotea
(Miercurea-Ciuc)
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
