 mariol44AdministratorDin: TOPLITA ROMANA!
Postari: 25239
|
|
Organizaţii şi partide politice din judeţul Trei Scaune în perioada 1944-1950
Prof. Mircea Bodnari
(în „ANGVSTIA”, nr. 11, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2007, p. 289-292)
În această perioadă, deosebit de frământată, şi în judeţul Trei Scaune şi-au desfăşurat activitatea mai multe organizaţii şi partide politice. Componenţa şi activitatea acestora a fost influenţată de raportul etnic specific zonei, de problemele apărute numai aici.
Cronologic, documentele istorice ne prezintă câteva aspecte din activitatea Frontului Naţional Democrat în toamna anului 1944. Este vorba de un raport al organizaţiei din Tg. Secuiesc către Consiliul F.N.D. din Bucureşti, de fapt o plângere a unui membru, Păunescu Mihail, către superiorii săi. Aflam, astfel, că oraşul Tg. Secuiesc a fost ocupat de armata sovietică la 6 septembrie 1944 iar după 35 de zile s-a instaurat autoritatea românească.
Organe ale puterii locale erau Consiliul Orăşenesc şi Poliţia Populară formate din membrii ai P.C.R şi P.S.D. În luna octombrie a sosit Poliţia numită de către stat, formată din poliţişti din Bălţi, Basarabia.
Prefect a fost numit Cerghi Pop. Acesta a numit primari dintre „foşti şi actuali legionari, elemente fripturiste şi străini de zonă. Tuturor li s-a cerut înfiinţarea de organizaţii ale P.N.T.” (1). Astfel În Tg. Secuiesc şef al P.N.T. a fost Ion Braşoveanu înfierat, în fel şi chip în raport. Acesta ar fi declarat că „… nemţilor le-am luat cizmele, ruşilor le luam cămaşa. Ei se duc departe în teritoriul ungar şi apoi german, noi le cădem în spate şi-i dezarmăm”. Iar cu altă ocazie: „Dacă ungurii nu se astâmpără cu F.N.D. aducem două companii de ostaşi şi-i lămurim.”(2) În finalul raportului, autorul „… roagă Consiliul F.N.D. să demaşte prin presă reinvierea metodelor vechi de terorizare şi corupţie din Jud. Trei Scaune, că reprezentanţii F.N.D. sunt arestaţi şi împiedecaţi în activitatea lor.”(3)
Un alt document din mai 1945 ne arată că organizaţia Apărarea Patriotică avea, în Sf. Gheorghe, 704 membrii din care: romani 17, evrei 11, sârbi 2, germani 4, maghiari 670, mulţi dintre aceştia fiind şi membrii ai P.C.R. Această organizaţie se mândrea cu înfiinţarea a două cămine de zi cu 130 de copii, ce a îmbrăcat 11 copii şi că în acţiunea „Totul pentru front, totul pentru victorie” a strâns 2.500.000 lei.
P.S.D. a fost destul de activ şi prezent în documentele istorice. Astfel, dintr-un proces verbal al Adunării Generale a Organizaţiei Judeţene din 4 martie 1946 aflăm că partidul avea 59 de organizaţii în judeţ cu aprox. 9.100 membrii. Interesante sunt informaţiile cuprinse în „Raportul asupra situaţiei politice din Jud. Trei Scaune”, datat 9 V 1946 şi care cuprindea activitatea organizaţiilor P.S.D. şi ale P.C.R. Aici se arăta că activitatea politică stagnează, mai ales plugarii manifestă o indiferenţă pentru viaţa politică deoarece autorităţile nu şi-au ţinut promisiunile făcute. Promisiunile autorităţilor au fost:
- aplicarea reformei agrare prin respectarea legilor şi înlăturarea nedreptăţilor;
- Consiliul de Miniştrii să examineze doleanţele populaţiei maghiare invitând delegaţia social-democraţilor maghiari la discuţii;
- reorganizarea administraţiei judeţului dând locuri şi membrilor P.S.D. ş.a.
În ceea ce priveşte cooperarea P.S.D. cu P.C.R., raportul arată că odată cu venirea unui nou secretar comunist, Vargancsik, „importat” din Gheorghieni a avut loc „o schimbare în atitudinea P.C. local, adică, o intransigenţă completă în orice chestiune în litigiu între noi şi ei şi o tendinţă pronunţată de a domina fără scrupule. Şedinţele F.U.M. şi F.N.D. nu au nici o valoare din punct de vedere politic, economic, social sau practic.”(4)
Divergenţele au pornit de la aplicarea reformei agrare. Reprezentanţii P.C. au cerut celor de la P.S.D. să fie de acord să se împartă toate pământurile acelora consideraţi potrivnici regimului. Membrii P.S.D. au arătat că nu se poate aplica o reformă după bunul plac şi ambiţia fiecăruia; că trebuie arătate Guvernului lacunele, care trebuie rectificate. Comisia agrară, condusă de comunistul Takacs Janos, a făcut o reformă care a revoltat tot judeţul. Au avut loc confiscări forţate, violente, abuzuri iar cei împroprietăriţi pe nedrept au fost îndemnaţi să-i alunge pe proprietarii de drept. Pe porţile unor membrii din Comisia agrară au apărut bilete: „Tâlharule, vei dispare în curând, fără urmă, sub pământul pe care-l împarţi cu mâinile tale murdare.”(5) Concluzia raportului era: „Conducerea P.C., prin aceste procedee a produs anarhie, indignare generală şi un curent de puternică antipatie contra partidului, încât nici conducătorii P.C. şi nici noi nu putem fi indiferenţi la ce se întâmplă în judeţ. Suntem informaţi de adeziuni în masă la partidele istorice.
Numai o ancheta ministerială severă poate urma acestei situaţii care face imposibilă o conlucrare între noi şi P.C. Să vină din partea noastră tovarăşii miniştrii Voitec, Rădăceanu şi Burcă şi din partea comuniştilor un ministru pentru anchetarea acestor cazuri şi să se ia măsuri urgente împotriva celor vinovaţi, fie din conducerea noastră, fie din conducerea lor. Dreptate trebuie făcută urgent, altfel pierdem toţi oamenii din judeţ şi-i gonim în tabăra adversarilor noştrii numai din disperarea care i-a cuprins.”(6) Semnează secretarul Szabo Albert.
În toamna anului 1946 judeţul Trei Scaune avea aprox. 156.000 locuitori. La alegerile parlamentare din noiembrie ’46 au participat aprox. 82.000 de electori. Rezultatele finale au arătat astfel:
UNIUNEA POPULARĂ MAGHIARĂ 81,67 % (7)
BLOCUL PARTIDELOR DEMOCRATICE 7,49 %
MANIU 7 %
BRĂTIANU 3,84 %
TITEL PETRESCU 9 voturi
ABŢINERI 7600 voturi
Se mai arată că în unele localităţi „maniştii” ar fi atacat secţiile de votare cu bâte şi ciomege, iar 24 dintre aceştia au fost arestaţi.
Într-un alt document din anul 1947 îl regăsim pe acelaşi tov. Szabo Albert ca delegat al C.C. la Conferinţa Judeţeană a P.S.D. care a ales delegaţii pentru Congresul P.S.D. de la Bucureşti, din octombrie ’47. Cu acest prilej s-au făcut câteva constatări interesante: oamenii de la sate trec prin mari lipsuri; ei sunt nevoiţi să plece după hrană, cu sacul, în regiunile excedentare, deşi autorităţile au organizat colectarea de alimente din alte judeţe.
Această activitate a înregistrat şi unele nereguli deoarece unii dintre colectori au făcut abuzuri sau şi-au desfăşurat propriile afaceri, au arătat membrii P.S.D.
Documentele arată că, în aceeaşi perioadă, aprox. 3.600 de copii din Trei Scaune au fost daţi spre întreţinere unor familii din alte judeţe precum: Arad, Satu Mare, Sălaj, ş.a.
Un proces verbal din data 12 februarie 1947 descrie desfăşurarea unei şedinţe a Frontului Unic Muncitoresc din Sf. Gheorghe. Reprezentantul P.C. a susţinut că a început o adevărată invazie de membrii în P.C. şi a cerut suspendarea înscrierilor în partidele din F.U.M.
Atât reprezentanţii P.C., cât şi cei ai P.S.D. au sprijinit înfiinţarea „Comisiilor de purificare” la nivelul tuturor instituţiilor, din care să facă parte membrii ai celor două partide, ai sindicatului şi direcţiunii. Aceste comisii trebuia să fie „obiective, consecvente şi fără sentimentalisme” în activitatea lor.
În toata luna decembrie 1947, în judeţ au avut loc adunări şi s-au ales comisii pentru realizarea Partidului Unic Muncitoresc, apărut în februarie 1948.
În ziua de 8 februarie 1948, la Sf. Gheorghe a avut loc şedinţa pentru instalarea Comitetului de plasă al P.U.M. Şedinţa a fost condusă de tov. Francisc Szolnoki, delegat al P.U.M. În introducere a fost elogiată „lupta dusă pentru curăţirea radicală a reacţionarilor din serviciile publice, fabrici şi din viaţa publică”.(8)
În continuare Francisc Szolnoki a arătat trecutul ambelor partide muncitoreşti, începând din 1919 ca şi rezultatele obţinute: reforma agrară, legea electorală, reforma justiţiei, condamnarea reacţionarilor în frunte cu Maniu, excluderea din guvern a oamenilor lui Tătărescu şi Alexandrescu, proclamarea R.P.R. ş.a. Apoi a fost instalat Comitetul P.U.M. de plasă şi s-a făcut propunerea de a trimite o telegramă de salut C.C. al P.U.M. În finalul şedinţei unii delegaţi au luat cuvântul „asigurând Comitetul că vor lupta permanent pentru îndeplinirea teoriei lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin în drumul spre socialism”.(9)
Frontul Democrat Popular a apărut în 1948 şi cuprindea: Frontul Plugarilor, Uniunea Populară Maghiară, Uniunea Femeilor Democrate, Partidul Naţional Popular, U.T.M., Sindicatele, toate sub tutela Partidului Muncitoresc Roman.
După cum se cunoaşte, P.M.R. a abrogat Adunarea Deputaţilor şi a organizat, în data de 28 martie 1948, alegeri pentru Marea Adunare Naţională care trebuia să realizeze, printre altele, prima Constituţie stalinistă.
Un Raport de activitate al F.D.P. din 20 martie 1948 face o trecere în revistă a materialelor de propagandă primite de la Consiliul Naţional al F.D.P.: ilustraţii, insigne, manifeste (în limbile română şi maghiară , proiect de Constituţie, extrase din cuvântările lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (în română şi maghiară.
În continuare se arată că s-au desfăşurat adunări de informare a cetăţenilor la care au participat peste 53.000 de locuitori din judeţ. În aceste adunări cetăţenii au pus întrebări:
- de ce alegerile au fost fixate în prima zi de Paşti pentru maghiari?
- când se vor întoarce prizonierii de război?
- ce intreprinderi vor trece în proprietatea statului?
Raportul arată că autorităţile au răspuns la toate întrebările. De asemenea, se arată că s-au
înregistrat şi unele manifestări ostile alegerilor şi, chiar autorităţilor:
- Preotul Eordog Iosif din comuna Aninoasa a susţinut că alegerile s-au fixat în prima zi de Paşte pentru ca să fie împiedecaţi să participe la slujba religioasă credincioşii maghiari. Acest zvon s-a răspândit şi în alte părţi ale judeţului. În legătură cu acest incident, în raport se specifica: „…pentru că reacţiunea dorea să arate că noi suntem împotriva religiei, în data de 19 martie s-a ţinut o şedinţă cu toţi preoţii din judeţ care au fost lămuriţi şi au promis că vor explica credincioşilor adevărata situaţie.”(10)
- Preotul unitarian din comuna Aita Mare a declarat că toate decretele emise de Gheorghe Gheorghiu-Dej sunt numai o propagandă electorală şi după alegeri vor fi retrase.
- Vancea Gheorghe din com. Aita Mare a spus că „în zadar votăm <Soarele> căci în curând statele occidentale vor declara război Uniunii Sovietice.” Tot aici: Nagy Dionisie şi Szocs Alexandru au susţinut „comuniştii îşi vor ascunde şi numele, dar nici aşa nu vor scăpa de spânzurătoare după ce vor pierde alegerile.”(11)
- În comuna Ilieni, chiaburul Farkas Bela a declarat celor veniţi cu lista de subscripţie că, dacă guvernul vrea să facă alegeri, să aibă bani şi să nu ceară de la el.
Raportul arată că activiştii şi îndrumătorii F.D.P. au combătut aceste zvonuri şi au demascat pe cei care le-au lansat.
Câteva documente din anii 1949-1950 prezintă activitatea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din jud. Trei Scaune. Acest Comitet cuprindea reprezentanţi ai Frontului Plugarilor, Sindicatelor, ARLUS, ş.a. sub atenta coordonare a P.M.R.-ului. Într-un „Plan de lucru” al Comitetului se cere printre altele „…să se arate muncitorilor şi ţăranilor că acţiunile de sabotaj ale chiaburilor sunt în serviciul imperialiştilor occidentali şi fiecare este dator să-i demaşte pe aceştia. De asemenea, oamenii trebuie lămuriţi că munca de toate zilele este în legătură directă cu munca pentru Pace.”(12)
Şedinţa plenară a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din data de 8 aprilie 1950 a dezbătut rezoluţia Comitetului Permanent al Partizanilor Păcii de la Stokholm. Citez din procesul-verbal al acestei şedinţe: „Popoarele lumii, în frunte cu marea Uniune Sovietică, apărătoarea păcii, au luat în mâna lor proprie cauza apărării păcii mondiale. Ca urmare a apelului P.M.R., în ţară s-au constituit 17.000 de Comitete ale Păcii cu 237.000 de membrii dornici de pace… Să se arate că muncitorii din Norvegia şi Italia refuză descărcarea materialelor de război, aruncând în mare tunurile fabricate de imperialişti cu scopul de a distruge cu ele tovarăşii muncitori. Tovarăşii muncitori francezi, mai bine mor de foame decât să fabrice armament pentru folosul imperialiştilor” (13) În final, documentul, menţionează că apelul Comitetului Permanent al Partizanilor de la Stokholm a fost semnat de 93.000 de locuitori din Trei Scaune.
Un ultim document pe care îl aduc în discuţie este procesul verbal din 8 martie 1950 al şedinţei aceluiaşi Comitet Permanent pentru Apărarea Păcii din jud. Trei Scaune. Şedinţa a avut pe ordinea de zi debutul războiului din Peninsula Coreeană şi poziţia Apărătorilor Păcii în legătură cu acest conflict. Astfel se arată că la data de 22 iunie 1950 Coreea de Sud, ajutată de S.U.A., a atacat Coreea de Nord şi a înaintat zece kilometri în teritoriul acesteia. În aceste condiţii , Coreea de Sud şi S.U.A. au devenit foarte reacţionare, agresoare care au atacat Coreea de Nord, stat democrat şi paşnic.
Armata Coreei de Nord a trecut la contraatac, iar militarii acestui stat sunt primiţi cu mare bucurie de către populaţia din Coreea de Sud, susţine documentul citat.
Apărătorii Păcii din jud. Trei Scaune condamnă războiul şi sprijină, necondiţionat, eroicul popor din Coreea de Nord, se spune în încheierea acestui document.
Acestea sunt numai câteva aspecte ale vieţii politice din judeţul Trei Scaune din perioada avută în vedere. După cum se constata, populaţia, liderii politici au încercat să găsească rezolvarea atât a unor probleme specifice, cât şi a altora regăsite la nivelul întregii ţări.
După cum bine se cunoaşte, perioada este caracterizată de puternica ascensiune a Partidului Comunist care, dintr-un partid minuscul şi fără aderenţă la populaţie, va ajunge, cu sprijin sovietic, forţa politică dominantă, apoi unica din România.
Atunci, ca şi acum, românii din această zonă au participat la viaţa politică dominată, totuşi, de reprezentanţii Uniunii Populare Maghiare şi ai populaţiei majoritare.
Note
1. Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale, Fondul nr. 552, dosarul nr. 2, pag. 2
2. Ibid., pag. 4
3. Ibid., pag. 5
4. D.J.A.N., Fondul nr. 552, dosarul nr. 6, pag. 3
5. Ibid., pag. 4
6. Ibid., pag. 5
7. Ibid., pag. 6
8. D.J.A.N., Fondul nr. 552, dosarul nr. 10, pag. 3
9. Ibid., pag. 4
10. D.J.A.N., Fondul nr. 552, dosarul nr. 11, pag. 3
11. Ibid., pag. 4
12. D.J.A.N., Fondul nr. 552, dosarul nr. 12, pag. 1
13. Ibid., pag. 2
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
