 mariol44AdministratorDin: TOPLITA ROMANA!
Postari: 25239
|
|
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, întrunit în şedinţa de la Tg. Mureş din 15 mai 2010, în urma dezbaterii problemelor, aflate pe ordinea de zi, a adoptat următoarele hotărâri:
Pe baza obiectivelor stabilite în Memorandumul adoptat la Adunarea Generală de la Topliţa, din 20 martie 2010, Consiliul Director al Forumului a hotărât ca problema extinderii Forumului prin aderarea a unor noi asociaţii culturale şi civice româneşti din judeţele Braşov, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, din alte judeţe ale ţării şi din străinătate, să rămână deschisă, urmând ca ea să se concretizeze pe măsura consolidării organizatorice a formulei actuale.
În conformitate cu Art. 9 alin. c) din Statutul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Consiliul Director al Forumului va propune Adunării Generale a Forumului acordarea titlului de Membru de onoare mai multor personalităţi ale vieţii publice româneşti care au sprijinit şi sprijină obiectivele Forumului. În acest sens, la întrunirea de la Tg. Mureş s-a conturat şi o posibilă listă de propuneri.
Consiliul Director va solicita sprijin partidelor parlamentare pentru realizarea obiectivelor Forumului privind modificarea Constituţiei, legea educaţiei, iniţiativele privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare social-economică şi a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării, Legea Statutului minorităţilor naţionale ş.a.
Reprezentanţii asociaţiilor, ligilor şi fundaţiilor, membre ale Forumului, protestează faţă de continuarea şi amplificarea strategiei promovată de liderii administraţiei publice locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş de stăpânire simbolică a spaţiului public din cele trei judeţe, cu excluderea sau marginalizarea denumirilor şi simbolurilor româneşti, aşa cum a procedat recent primarul municipiului Sf. Gheorghe, prin proiectul de hotărâre privind schimbarea denumirii a 20 de străzi din localitate.
În urma dezbaterilor privind asigurarea unui management performant al Consiliului Director s-au stabilit mai multe măsuri printre care: modalităţile de comunicare şi luarea deciziilor de către Consiliul Director; alegerea purtătorului de cuvânt al Forumului (prof. Ligia Ghinea), alegerea preşedintelui executiv al Forumului, pe o perioadă de 1 an, prin rotaţie din cele trei judeţe, din rândul membrilor Consiliului Director.
Ţinând cont de gravitatea şi consecinţele organizării de către Uniunea Mondială a Maghiarilor a unei adunări comemorative, în data de 4 iunie 2010, la Versailles, în piaţa din faţa Palatului Grand Trianon, pentru a marca împlinirea a 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace, Consiliul Director al Forumului a hotărât să se adreseze preşedintelui Traian Băsescu, prim-ministrului Emil Boc, ministrului de Externe Teodor Baconschi, preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului României, precum şi preşedinţilor partidelor parlamentare, solicitându-le să folosească căile diplomatice specifice pentru a face cunoscut autorităţilor franceze caracterul instigator şi revizionist al acestei adunări care pune în discuţie prevederile tratatelor internaţionale de pace şi stabilitatea statelor europene. (De pildă, în textul prin care UMM anunţă succesul negocierilor cu autorităţile franceze se spune, printre altele: ,,Este o ocazie care nu va mai exista niciodată. Vom atrage atenţia marilor puteri - care au impus forţat asupra noastră dictatul de pace - şi a opiniei publice internaţionale asupra nedreptăţii comise la Trianon în cazul maghiarilor din lume. În ceea ce priveşte această mişcare istorică, o considerăm drept un prim pas în privinţa revizuirii dictatului impus forţat în urmă cu 90 de ani" . Totodată, Forumul solicită europarlamentarilor români, asociaţiilor româneşti din diaspora, mediului academic şi mediei româneşti să-şi exprime protestul faţă de o asemenea manifestare care poate avea consecinţe grave pentru pacea statelor din Uniunea Europeană.
Consiliul Director al Forumului face un apel către instituţiile publice abilitate, mediul academic, societatea civilă şi mass-media românească pentru comemorarea a 70 de ani de la drama prin care a trecut poporul român în vara anului 1940, prin cedarea sub imperiul forţei statelor revizioniste a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa, Ardealului de Nord-Est şi Cadrilaterului.
Exprimându-şi îngrijorarea faţă de blocajul comunicaţional în care se află clasa politică românească, faţă de incapacitatea acesteia de a realiza o platformă comună în abordarea coerentă şi eficientă a actualei crize economico-finaciare, sociale şi a valorilor morale din ţara noastră, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş consideră a fi necesar şi benefic ca Preafericirea Sa, Părintele Daniel Ciobotea, Patriarhul României, să ofere bunele oficii de mediere a dialogului dintre partidele politice - responsabile de gestionarea acestei situaţii de criză fără precedent - în scopul deblocării dialogului şi elaborării unei platforme morale, economice şi sociale naţionale pentru redresarea României, care să fie asumată şi respectată în orice circumstanţe de toate partidele.
În legătură cu folosirea sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc", Consiliul Director al FCRCHM, consideră că această denumire nu cuprinde integral realităţile demografice şi exclude, la nivel simbolic, aproape 40% din totalul populaţiei actuale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. Pentru această poziţie, specialiştii Forumului aduc următoarele argumente:
În legătură cu folosirea sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc"
Cei care continuă să promoveze această sintagmă şi cei care îi susţin, trebuie să aibă în vedere faptul că populaţia de naţionalitate română, din cele trei judeţe, la recensământul populaţiei din 2002, era de 407.035 persoane (Covasna - 51.790, Harghita - 45.870, Mureş - 309.375) reprezentând 36,04% din populaţia totală a celor trei judeţe. La aceeaşi dată, populaţia de etnie rromă, era de 50.234 locuitori (Covasna - 5.973, Harghita - 3.835, Mureş - 40.426) reprezentând 4,44% din populaţia celor trei judeţe. Rezultă că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş 40% din totalul populaţiei este de naţionalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populaţia de etnie maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna - 164.158, Harghita - 276.038, Mureş - 228.275), reprezentând 59,18% din totalul populaţiei celor trei judeţe şi 46,69% din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807).
Din cifrele prezentate rezultă cu claritate că nimeni dintre liderii maghiari nu poate solicita folosirea în continuare a sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc", făcând abstracţie de opiniile, interesele şi valorile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40% din totalul populaţiei celor trei judeţe.
Actuala configuraţie etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş se regăseşte şi în structura confesională a populaţiei. Astfel, 402.499 persoane aparţin religiei ortodoxe şi 13.985 religiei greco-catolice, cele două religii româneşti reprezintă 37% din totalul populaţiei judeţelor respective.
O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu se regăsesc în ,,Ţinutul Secuiesc", o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară. Datele recensământului populaţiei din 2002 pun în evidenţă faptul că în judeţul Covasna 2.391 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice şi 337 celei reformate, în timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiară, au declarat că sunt ortodocşi şi 143 greco-catolici. La acelaşi recensământ, în judeţul Harghita, 2.852 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că sunt de religie romano-catolică şi 158 aparţin de confesiunea reformată, în timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxă şi 179 sunt greco-catolici. În judeţul Mureş, la acelaşi recensământ, un număr de 1.915 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice, 1.818 de religie reformată, 187 unitarieni şi 115 evanghelişti, în timp ce 3.173 cetăţeni de etnie maghiară au declarat că aparţin religiei ortodoxe şi 1.002 celei greco-catolice. Rezultă că, la recensământul din 2002, peste 14.000 de cetăţeni din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sunt persoane cu dublă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate română şi care aparţin ,,bisericilor istorice maghiare" (romano-catolică, reformată, evanghelică şi unitariană, fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti (ortodoxă şi greco-catolică.
Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de folosirea exclusivă şi excesivă a sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc". Astfel, la recensământul din 1992, în judeţul Covasna existau 2.724 familii etnic-mixte (reprezentând 5% din totalul familiilor existente în judeţ, iar în judeţul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentând 3,5% din total. Dacă la acestea adăugăm familiile etnic-mixte existente în judeţul Mureş şi pe cele întemeiate în ultimii 15 ani în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, observăm că numărul familiilor etnic-mixte care trăiesc în cele trei judeţe depăşeşte cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane.
La argumentele privind structura etnică şi confesională actuală a populaţiei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie adăugate cele de ordin istoric, conform cărora, până la 1 Decembrie 1918, în ,,Ţinutul Secuiesc", românii nu au beneficiat de drepturi politice şi civice, fiind supuşi unei acţiuni sistematice de deznaţionalizare, prin biserică, şcoală, cultură, armată şi administraţie. Cei care promovează cu insistenţă această sintagmă nu urmăresc doar obiective de promovare a specificului local, acţiunile lor făcând parte din proiectul politic de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice în această parte de ţară.
De aceea, atunci când ne referim la realităţile din această parte a ţării, este normal să folosim denumirile celor trei judeţe: Covasna, Harghita şi Mureş sau, ca denumire generică, Arcul Intracarpatic.
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
