mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
O frenezie aritmetică a cuprins suflarea jurnalistico-politicienească, după primul tur al prezidenţialelor. De la candidaţi şi staff-urile de campanie, pīnă la ultimul venit īn redacţia celei mai neīnsemnate gazete locale, toată lumea se exersează īn arta adunării, luīnd apoi o mină seriosă şi o privire pierdută, de oracol, pentru a-şi da cu presupusul asupra rezultatului din turul doi. Singura utilitate a acestor exerciţii de adunare cu zecimale, īn afara recapitulării unui important capitol din matematica elementară, este īntărirea certitudinii că liota de ţuţări ai politicii noastre este la fel de neajutorată, īn raport cu marile mistere ale realităţii despre care turuie mediatic fără şir, pe cīt sunt şi actorii principali ai piesei. Vorba merelui nostru īnţelept, Deceneu: Cum e turcu şi pistolu!
Cititorul nostru, de departe mult mai bine informat decīt al lor, ştie deja că toată această mutare alandala de procente, care exprimă alegerile primului tur, nu are nici o noimă, pentru motivul cīt se poate de banal că procentele electorale nu sunt scaunele de pe scena unei piesei ionesciene, ci rezultatul materializat al unor decizii şi acţiuni, ale unor oameni, peste nouă milioane de cetăţeni cu drept de vot ai acestei ţări.Turul doi al alegerilor prezidenţiale nu este nici pe departe o tragere cu repetiţie, ori un fel de bis, la turul unu! Este o cu totul altă situaţie, faţă de care aceeaşi sau alţi cetăţeni ai acestei ţări vor trebui să ia alte decizii şi să le transpună īn alte acţiuni. Nimic repetitiv, nimic copy-paste!
Prima coordonată care ne poate da o idee despre cum s-ar putea lega iţele turului doi este rolul inerţiei īn exprimarea votului. Inerţia comportamentală este unul dintre motoarele cele mai importante ale mecanismului de vot. Ea nu ne spune neapărat cum o să voteze fiecare cetăţean, dar un lucru ne spune aproape sigur: cu excepţia accidentelor şi a situaţiilor speciale, cu o probabilitate de peste 90%, toţi cei care s-au dus la vot īn primul tur se vor duce şi pentru al doilea. Īnseamnă aceasta că se va reproduce structura opţiunilor? Dacă alegătorii ar fi puşi īn faţa aceluiaşi tip de situaţie, ca īn primul tur, cu o probabilitate mai mare de 66% ar trebui să avem aceiaşi imagine. Doar că situaţiile nu sunt nici pe departe echivalente! Primul tur a stat sub semnul diversităţii īn spaţiul de opţiuni, dīnd posibilitatea multor alegători să exprime un vot marcat, cu sens, chiar dacă nu a fost dat unuia dintre favoriţi. Īn afara celor doi candidaţi care au intrat īn turul doi s-au exprimat, īn primă instanţă, mai mult de două milioane şi jumătate de voturi! Aceşti oameni vor fi puşi īn faţa altui tip de alegere şi nu sunt sub controlul unor puternice maşinării de partid! Īn turul al II-lea, principiul care va ghida mīna uriaşei majorităţi a celor care vor pune un vot īn urnă este altul: alegerea răului cel mai mic!
A doua īntrebare, devenită clasică, la noi, este unde va merge votul UDMR? Cu un potenţial constant acreditat īn alegeri de 5-7%, dacă ar merge īn tabăra Ponta, şansa acestuia de a ajunge la Cotroceni s-ar transforma īn cvasi-certitudine; dacă ar merge la Iohannis, atunci din challenger, neamţul s-ar transforma īn favorit. Problema este că liderii UDMR sunt doar nişte simpli prestidigitatori politici. Ei, ca oricare alţii dintre cei care se intitulează lideri politici la noi nu pot livra nici un vot, nimănui. Pot īnsă să dea aparenţa că o fac, iar exerciţiul acesta a fost transformat īntr-o adevărată artă de cei de la UDMR. Din 1990 īncoace, ei şi-au īnchinat voturile, pe rīnd, lui Iliescu, Constantinescu, Năstase, Băsescu, după caz, abia după ce au tras bine cu coada ochiului la starea de spirit şi la preferinţele electoratului maghiar, īn acel moment! O şmecherie plină de grase beneficii politice şi economice pentru o mīnă de oameni care s-au eternizat la conducerea Romāniei şi a organismului care pretinde că-i reprezintă pe cetăţenii maghiari din Romānia. Īn realitate, doar īi parazitează politic şi īncearcă să-i controleze prin supra-īndoctrinare cu ideologia separatismului etnic şi a misiunii de a repara marea nedreptate istorică de la Trianon.
A treia īntrebare cheie este cea legată de mobilizarea celor care nu au venit la vot īn primul tur. Cīţi dintre ei o vor face īn turul doi? Presupunerea rezonabilă ar fi că īntre 10 şi 15 la sută dintre cetăţenii care au stat acasă, la primul tur, vor face deplasarea la urne pentru confruntarea finală! Fie şi numai tentaţia votului decisiv ar fi de ajuns să mobilizeze īncă un milion şi jumătate, două milioane de cetăţeni cu drept de vot. Cu alte cuvinte, este credibil să presupunem o prezenţă la vot īn turul II de peste 60%.. Cine sunt şi pe cine vor veni să voteze aceştia? Pentru ca Iohannis să cīştige alegerile este nevoie ca aproape de două treimi din ei să fie oameni ai oraşelor cu studii medii sau mai mult. Orice altă compoziţie ar īnclina decisiv balanţa īn favoarea candidatului Ponta. Cealaltă resursă care ar putea fi mobilizată īn favoarea lui Iohannis este votul diasporei care īl percepe pe sibian ca piesă anti-sistem, aşa cum l-a perceput şi pe T. Băsescu īn confruntarea cu Năstase.
Tema aceasta ne duce şi la ultima necunoscută a turului II: şi-au atins maşinăriile de partid limitele de mobilizare electorală sau mai au rezerve? Cīte? De ce ordin de mărime? Aici situaţia nu este deloc favorabilă lui Iohanis. Pentru surplusul de voturi de care are nevoie, candidatul de la Sibiu nu poate spera aproape nimic de la maşinăria de partid care-l serveşte. Candidatul este cel care trebuie să-i convingă singur pe cei de care are nevoie pentru a putea cīştiga. Depinde numai de el dacă va fi capabil de un asemenea efort şi impact motivaţional-electoral. Dimpotrivă, PSD-ul are o rezervă, mai ales īn rural, din care maşinăria partidului poate aduce la suprafaţă măcar 5%, ceea ce s-ar putea dovedi decisiv.
Īn sfīrşit, īn alegerile din Romānia votează īntotdeauna şi mīna nevăzută! Ipoteza mea este că de data aceasta ea este pregătită să-l ajute pe Iohannis. Dar, nu o va putea face decīt dacă diferenţa de voturi care trebuie acoperită nu este mai mare de un procent, un procent şi jumătate.
Īnainte să dăm soluţia īn plic, pentru turul doi, mai rămīne să vedem cum se mişcă pe scenă cei doi candidaţi, īn aceste două săptămīni. Abia atunci o să ştim care dintre ei şi-a făcut socotelile acasa, astfel īncīt, pe 16 noiembrie, să se potrivească cu cele din tīrg, cīt mai bine!
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
