CALIMANEL-TOPLITA ROMANA
Ca utilizator al forumului http://marianolaru.3xForum.Ro aveti obligatia de a sterge orice mp3/video/album descarcat de la noi in maxim 24 de ore de la download. In cazul nerespectarii acestui termen, administratorul si/sau creatorul acestui forum nu poate/pot fi tras/trasi la raspundere pentru nimic. Nu gazduim fisierele aflate pe site, ci le indexam de pe alte site-uri!Disclaimer: This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites.
Lista Forumurilor Pe Tematici
CALIMANEL-TOPLITA ROMANA | Inregistrare | Login

POZE CALIMANEL-TOPLITA ROMANA

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Jamieknv pe Simpatie
Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
26 - 55 ani
CALIMANEL-TOPLITA ROMANA / ISTORIE ADEVARATA! / Cum a murit Ștefan cel Mare  
Autor
Mesaj Pagini: 1
mariol44
Administrator

Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 25239
Vara lui 1504. Ștefan domnea de peste 47 de ani și de 42 tot șchiopăta. În 1462, la primul asediu al Chiliei, era rănit de un glonte genovez. Nici după atâta vreme rana nu se închisese cum trebuie. În ciuda faptului că din 1502 venise un priceput medic venețian situația nu se îmbunătățise. La 30 iunie 1504, după ce a fost consultat de trei medici, se ia hotărărea înroșirii cu cu fier roșu a rănii.



Operația efectuată de bărbieri (în evul mediu bărbierii jucau rol de chirurgi, însoțind mereu armatele aflate în campanie) nu a avut efectul scontat. Viteazul de 70 de ani era afectat și de podagra (gută astfel încât la 2 iulie 1504 a închis pentru totdeauna ochii.

Girgore Ureche în “Letopisețul țării Moldovei, de când s-au descălecat țara” ne povestește:

Nu multă vréme, daca s-au întorsu Ștefan vodă de la Pocutiia la scaunul său, la Suceava, fiindu bolnav și slabu de ani, ca un om ce era într-atâtea războaie și osteneală și neodihnă, în 47 de ani în toate părțile să bătea cu toții și după multe războaie cu noroc ce au făcut, cu mare laudă au muritu, marți, iulie 2 zile. Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat ; de multe ori la ospéțe omorâea fără județu. (Această judecată aspră trebuie privită prin prisma faptului că Ureche era membru al tagmei boierești, iar Ștefan a ordonat executarea a trei dintre apropiații cronicarului, ei fiind acuzați de hiclenie, adică trădare.)



Amintrilea era om intreg la fire, neléneșu, și lucrul său îl știia a-l acopieri și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu să îndărăpteze și pentru acéia raru război de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădéjdea, că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și ficiorul său, Bogdan vodă, urma lui luasă, de lucruri vitejești, cum să tâmplă din pom bun, roadă bună iese.
Mormantul lui Stefan cel Mare



Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștiia toți că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ștefan vodă, nu pentru sufletu, ce este în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui céle vitejești, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după acéia l-au ajunsu. Fost-au mai nainte de moartea lui Ștefan vodă într-același anu iarnă grea și geroasă, câtu n-au fostu așa nici odinioară, și décii preste vară au fostu ploi gréle și povoaie de ape și multă înecare de apă s-au făcut.Au domnitu Ștefan vodă 47 de ani și 2 luni și trei săptămâni și au făcut 44 de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara.”
Putna, locul unde doarme somnul vesnic Stefan



Omagiat de străini, lăudat de dușmani și prețuit de aliați, imaginea lui Ștefan cel Mare a intrat în conștiința românilor fiind una dintre cele mai luminoase figuri din Istoria Națională.


_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!

pus acum 11 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la