mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
In momentul de faţă, străinii deţin cu acte în regulă circa 800.000 de hectare în România, potrivit datelor APIA
În Harghita s-a vândut foarte puţin: între vecini, între proprietari şi arendaşi sau pentru a pune cineva acolo o căsuţă de vacanţă. Atât de parcelate fiind, terenurile din judeţ nu prea au căutare, cumpărătorii fiind interesaţi de sole mari, compacte, pe care să poată lucra mecanizat
După cum probabil unii dintre cititorii noştri ştiu, la 1 ianuarie 2014 perioada celor şapte ani în care cetăţenilor europeni şi apatrizilor cu domiciliul în România le-a fost interzisă achiziţionarea de terenuri a expirat.
Preocupate de problematică în toată complexitatea ei, autorităţile din ţara noastră au început să se gândească, acum un an, la impunerea unor restricţii, după care, în 3 septembrie 2013, ministerul de resort, în speţă MADR, vine şi supune dezbaterii publice prima variantă a Legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, precum şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.
Modificată de opt sau nouă ori, legea a ajuns în cele din urmă la preşedintele României pentru promulgare, dar domnul Traian Băsescu nu a promulgat-o, ci a trimis-o spre reexaminare Parlamentului, anexând cererii şi o serie de propuneri de completare a ei. Drept urmare, ministrul Agriculturii, în ultima şedinţă de Guvern, a şi anunţat modificarea legii, fără a omite să spună, în declaraţiile de presă, că ,,Preşedintele este primul vinovat pentru liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, pentru că dânsul a semnat Tratatul de Aderare".
Pentru completa dumneavoastră informare, voi mai arăta aici că Tratatul de Aderare a României la UE a fost semnat în 25 aprilie 2005 şi că, alături de numele domnului Traian Băsescu mai figurează numele fostului premier de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, numele ministrului Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu şi numele negociatorului şef cu UE, Leonard Orban.
Revin însă la propunerile şefului statului şi mă opresc asupra uneia dintre ele, şi anume la aceea care, pe fond, spune cam aşa: ,,În România se vor putea cumpăra terenuri agricole în extravilan de către orice persoană fizică, similar cu drepturile românilor de a cumpăra teren în ţara de origine a celui ce vrea să cumpere!". Şi pentru a se face mai bine înţeles, d-l Băsescu a dezvoltat subiectul în acest mod: ,,Sunt ţări care nu au restricţii, cum ar fi Olanda. Acolo, oricine, orice cetăţean român dacă are bani şi convinge pe cineva, poate să cumpere cât pământ vrea (...). Mergi în Ungaria, ai voie să cumperi doar 1 hectar de pământ dacă eşti cetăţean străin. Foarte bine. Olandezul poate să cumpere în România la fel cum românul poate cumpăra în Olanda, iar cetăţeanul din Ungaria poate cumpăra în România, la fel cum poate cumpăra românul în Ungaria. Mi se pare echitabil...".
Eu una, sinceră să fiu, nu ştiu exact cum este în ţara vecină, dar ştiu exact că specialişti din cadrul Direcţiei pentru Agricultură (DA) Harghita au lucrat în anul trecut, într-un ritm drăcesc, la traducerea legii de acolo, pe care Ministerul Agriculturii de aici vroia să o aibă ca model, sau ca sursă de inspiraţie pentru viitoarea noastră lege. Cât a folosit şi cât nu legea din Ungaria, pot spune doar cei ce s-ar apleca atent asupra celor două acte normative. Cert e că, dincolo de asta, proiectul de lege trimis Parlamentului spre reexaminare este, în opinia inginerului Torok Eugen, directorul executiv al DA Harghita, bun, pentru că, oricum ar fi el, sau oricum ar fi legea finală ,,nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea".
Referitor la afirmaţia şefului statului, cum că în România se vor putea cumpăra terenuri în extravilan de către orice persoană fizică, similar cu drepturile românilor de a cumpăra în alte ţări, d-l Torok e de părere că un român nu poate achiziţiona, de pildă, terenuri în Olanda, întrucât nu are atâţia bani, pe când un olandez nu va întâmpina sub acest aspect nici un fel de greutăţi, dat fiind preţul pământului de acolo şi de la noi.
Cu precizarea că, introducându-se în lege o serie de restricţii, cum ar fi de pildă cele prevăzute la Capitolul III, art. 5, legiuitorul a urmărit să avantajeze cetăţeanul român faţă de cel străin, lucru prevăzut şi în legislaţia altor ţări precum Franţa, Ungaria sau Austria, interlocutorul meu a mai evidenţiat faptul că, în România, societăţile comerciale cu capital străin puteau cumpăra terenuri agricole încă din 2004, dovadă că în momentul de faţă străinii deţin cu acte în regulă circa 800.000 ha, potrivit datelor APIA.
Spre deosebire de noi, mai arăta directorul DA, în Ungaria acest lucru nu a fost posibil, dar, în partea de vest a ţării, persoane fizice din Austria au cumpărat, la mica înţelegere, terenuri de la persoane fizice din ţara vecină şi acum, după apariţia Legii fondului funciar, afacerea lor a fost declarată ilegală.
În ceea ce priveşte situaţia din Harghita, de vândut s-a vândut foarte puţin: între vecini, între proprietari şi arendaşi sau pentru a pune cineva acolo o căsuţă de vacanţă. ,,În rest, atât de parcelate fiind, terenurile din judeţ nu prea au căutare, cumpărătorul fiind interesat în general de sole mari, compacte, pe care să poată lucra mecanizat".
Întrebat dacă dumnealui, specialistul experimentat în problemele agriculturii, ar vinde sau ar cumpăra azi ceva terenuri, inginerul Torok mi-a răspuns franc: ,,Aş cumpăra, desigur, pentru că şi peste zece ani investiţia se va dovedi că a fost una bună. Pământul a avut dintotdeauna valoare...".
ŞTEFANA DRĂGHICI
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
