mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Decizia Comisiei judeţene de respingere a contestaţiilor formulate de Asociaţie, atacată în instanţă
Afacerea Bunurile Private Ciuc, prin care o asociaţie din Harghita doreşte să obţină într-un mod cel puţin dubios zeci de mii de hectare de pădure prin retrocedare, mare parte din bazinul Topliţa, e departe de a se încheia. Trebuie reamintit, de la început, faptul că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc a fost înfiinţată în aprilie 2000 şi, printr-o hotărâre surprinzătoare a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, din 13 iunie 2002, s-a recunoscut că este una şi aceeaşi cu persoana juridică (Regie de interes public) ,,Bunurile Private din Ciuc", existentă din 1946. Faptul că nu este continuatoarea Regiei de interes public şi nu poate solicita terenurile în cauză a fost constatat de către Curtea de apel Târgu-Mureş prin trei hotărâri judecătoreşti date în acest sens. În momentul de faţă, lupta s-a mutat din nou în instanţă. Mai exact la Judecătoria Topliţa.
La sfârşitul anului trecut, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Harghita a respins cele trei contestaţii formulate de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc împotriva hotărârilor comisiilor locale din Bilbor, Tulgheş şi Corbu. Decizia Comisiei judeţene s-a bazat pe faptul că Asociaţia nu poate depune cereri în baza legilor fondului funciar. Acest fapt a fost constatat de trei hotărâri judecătoreşti date de către Curtea de Apel Târgu-Mureş. Este vorba despre Decizia Curţii de Apel Târgu-Mureş, Secţia Civilă, nr. 330/R din 2002, Decizia nr. 13/A din 2003 şi Decizia nr. 83/A din 12 februarie 2004. Iar în motivarea acestor decizii a stat faptul că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu este succesoarea de drept a fostei regii de interes public cu acelaşi nume şi, astfel, nu are dreptul de a depune cereri în baza legilor fondului funciar. Vorbim despre peste 20 de mii de hectare de fond forestier.
După decizia de respingere a contestaţiilor, Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc a atacat această hotărâre, instanţa competentă fiind Judecătoria Topliţa. Până în momentul de faţă, încă nu s-a stabilit primul termen în acest proces. După cum se pare, indiferent de hotărârea Judecătoriei Topliţa, decizia va fi atacată, iar speţa va ajunge la Tribunalul Harghita. Mai trebuie amintit că din conducerea acestei asociaţii fac parte şi politicieni din judeţ, cum e cazul senatorului UDMR Tanczos Barna, însă s-a implicat în afacere şi Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, cum vom vedea mai jos.
O scurtă prezentarea a evoluţiei în timp a acestui caz, care încă de la început s-a plasat la limita legii sau chiar peste ea
,,Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc", cu sediul în Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, a fost înfiinţată în aprilie 2000, după cum am amintit, fiind înregistrată ca persoană juridică printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei Miercurea-Ciuc. Doi ani mai târziu, Hajdu Gabor (fost senator UDMR), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu Raduly Robert, actualul primar al municipiului Miercurea-Ciuc, au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, dorind ca instanţa să constate că persoana juridică Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc este una şi aceeaşi persoană juridică cu persoana juridică (Regie de interes public) ,,Bunurile Private din Ciuc", existentă din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept public. Numai că diferenţa dintre cele două asociaţii este enormă: Asociaţia Composesorală este persoană juridică de drept privat, în schimb, cea din 1946 era de drept public. Prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, s-a recunoscut în mod surprinzător ,,identitatea" celor două organizaţii. Deşi este definitivă, ea nu poate produce efecte obligatorii, fiind vădit nelegală. După cum a constatat de altfel Curtea de Apel Târgu-Mureş. Care într-una din decizii argumenta: ,,în afară de faptul că s-au declarat continuatorii fostei Asociaţii Composesorale Bunurile Private din Ciuc, reprezentanţii reclamantei nu au prezentat nici un argument care să le confirme susţinerea şi cu toate acestea Judecătoria Miercurea-Ciuc în mod cu totul surprinzător a constatat, prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002, că reclamanta este aceeaşi persoană juridică Bunurile Private din Ciuc menţionată în Legea nr. 765 din 28 septembrie 1946. Reclamanta nu este persoana juridică a cărei activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie - 22 decembrie 1989, ci o persoană juridică nou-înfiinţată. (...) Preluarea denumirii nu înseamnă identitatea persoanei juridice. Reclamanta nu a făcut dovada că a fost vreodată proprietara imobilelor a căror revendicare o solicită prin acţiune".
După câţiva ani de la hotărârile Curţii de Apel Târgu-Mureş, pe fir a intrat Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, reactualizând speţa. Concret, CJ a adoptat o hotărâre prin care preşedintele Borboly Csaba a fost împuternicit pentru demararea demersurilor pentru înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI) care să preia în administrare bunurile Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc. Doar că Tribunalul Harghita a declarat hotărârea ilegală. După ce aceasta a fost atacată în contencios de Prefectura Harghita. Prin acest ADI se doreşte, de fapt, acoperirea neregulilor ce au decurs din înfiinţarea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc cu scopul de a intra în posesia fondului Bunurilor Private din Ciuc (înfiinţată în 1946). CJ Harghita a atacat, tot la sfârşitul anului trecut, şi această decizie a Tribunalului Harghita.
Deşi ar mai fi multe de spus, lucruri ce au fost făcute cunoscute la momentul respectiv, mai amintim doar o situaţie ticăloasă, chiar cu iz penal. Şi anume, în baza legilor fondului funciar Asociaţia nu poate depune cereri, dar în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, i s-a retrocedat un imobil în municipiul Miercurea-Ciuc. S-a întâmplat în anul 2004, luna mai, şi este vorba de clădirea fostei case de copii de la Şumuleu-Ciuc. Deci după deciziile Curţii de Apel Târgu-Mureş. Iar acest lucru s-a putut întâmpla doar cu ajutorul şi complicitatea şefului CJ de atunci, Zsombori Vilmos, care în mod ilegal a înstrăinat clădirea aflată în patrimoniul judeţului.
Şt. Pătrîntaş
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
