mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Staţiunea harghiteană Borsec, din Carpaţii Orientali, este cunoscută mai ales datorită apelor minerale din zonă. Cei care folosesc motoarele de căutare pe internet pentru afla informaţii despre Borsec prima dată sunt conduşi spre site-urile care oferă informaţii despre apele minerale. De altfel, acestea sunt renumite la nivel internaţional, încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Apele minerale din Borsec au fost medaliate cu aur la expoziţiile internaţionale din Viena şi Trieste din 1876, precum şi la Paris, în anul 1878. Primele băi au fost deschise la jumătatea secolului XIX şi puneau în valoare calităţile curative ale apelor minerale. Prima întreprindere balneară a fost deschisă în anul 1918. În perioada interbelică, în care elita României Mari a descoperit farmecul Borsecului, turismul s-a dezvoltat exploziv. Vile impresionante au fost ridicate în staţiune, iar apele minerale îmbuteliate au început să fie livrate în restaurantele de lux din Europa Centrală şi de Est. Dezvoltarea staţiunii a continuat şi după cel de-al doilea război mondial. Astfel, în anul 1953, Borsecul a devenit staţiune de interes republican.
Multă vreme, Borsecul a fost considerat cea mai importantă staţiune din Transilvania. După anul 1990, sarabanda proceselor de retrocedare şi o serie de privatizări dubioase au pus cruce turismului. Borsecul şi-a pierdut statutul de staţiune, iar frumoasele vile de pe vremea Imperiului Austro-Ungar ori de pe vremea Regatului Român au fost lăsate în paragină. Totul a culminat cu închiderea bazei de tratament. Acum, însă, cele mai grele momente au trecut. „Borsecul a ieşit din groapă şi începem să avem din nou turişti. Vin în fiecare an şi din Israel, din Republica Moldova, din Ungaria, din România", spune Tunde Korbert, proprietara pensiunii Kerek, care are nouă camere. Preţurile de cazare sunt mai mult decât rezonabile. O noapte de cazare într-o cameră cu două paturi costă 50 de lei, iar una într-o cameră cu trei paturi costă 70 de lei. Preţurile bune şi construirea a trei noi pârtii de schi, printr-un program finanţat de Uniunea Europeană, au readus turiştii. Iarna, staţiu-nea este plină, pentru că sunt organizate foarte multe tabere de schi. Unul dintre instructorii de schi, Levente Decsei, împreună cu colegii săi din Cluj, a adus în Borsec 36 de copii, plus părinţii lor, chiar din data de 2 ianuarie, când au plecat turiştii cazaţi de Revelion. Iar după ce se termină tabăra urmează altă serie de copii, preşcolari din Cluj, care doresc să deprindă tainele schiului. „Noi am alcătuit o asociaţie sportivă, Telemark. Suntem aici, la Borsec, o staţiune foarte frumoasă. Am venit cu un grup foarte mare de copii din Cluj. Din fericire, nu mai e atât de greu să organizezi tabere ca acum 10 ani, când am început", spune Levente Decsei. În afara sezonului de schi, Borsecul mai primeşte valuri de turişti de Paştele catolic şi de cel oriental, apoi de 1 Mai şi în lunile iulie şi august. Vara, vin foarte mulţi turişti din Israel.
„La ei este foarte cald în lunile acelea şi vin să se relaxeze, să se odihnească la noi. Sunt mulţi evrei originari din Transilvania sau rudele lor, care organizează adevărate pelerinaje la cimitirele din zonă, unde sunt îngropaţi strămoşii lor", spune Tunde Kolbert. De asemenea, în Borsec vin foarte mulţi români din Republica Moldova. Iar numărul lor va fi şi mai mare în momentul în care va fi gata noua bază de tratament, aflată în construcţie. „Noi venim de la Chişinău, de la 300 de kilometri, pentru că avem schi, avem aer curat, de munte, avem ape minerale şi vom avea şi băi", spune o doamnă de peste Prut care a învăţat să schieze în Borsec. Însă basarabenii nu s-au mulţumit doar să fie turişti. Deja patru dintre ei au construit de la zero vile turistice, iar alţii au cumpărat cabane mai vechi, pe care le-au renovat. Basarabenii din Borsec spun că se înţeleg excelent cu secuii care locuiesc în micuţa localitate şi care se bucură de noua prosperitate pe care au adus-o banii europeni. De la an la an, sunt tot mai puţine vile în ruină. Cele care mai stau în picioare sunt imobile care au fost cumpărate la preţuri foarte mici de către „băieţii deştepţi", care le-au ipotecat băncilor în perioada de maximum a pieţei imobiliare şi care nici nu se gândesc să returneze banii, aşa că şi-au abandonat pur şi simplu proprietăţile ipotecate.
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
