mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Urmările masacrului forestier: 56 de mii de arbori tăiaţi ilegal
Ceea ce înseamnă peste 32 de mii de metri cubi material lemnos, adică pagube în valoare de 3,4 milioane lei
Cine va plăti prejudiciul?
După 6 ani, pădurile din Vlăhiţa vor fi administrate şi păzite
Efectele ,,fenomenului Vlăhiţa" au fost, în sfârşit, cuantificate. Este vorba despre aproximativ 56 de mii de arbori care au fost tăiaţi ilegal din pădurile din zona Vlăhiţei în ultimii 6 ani, de când nu a mai fost pază. Ceea ce însumează peste 32 de mii de metri cubi de material lemnos obţinuţi de hoţii de pădure. Acesta este rezultatul masacrului forestier din zona Vlăhiţei.
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Braşov a finalizat raportul controlului efectuat în vederea predării gestiunii către Ocolul Silvic (OS) Homorod din cadrul Direcţiei Silvice (DS) Harghita a fondului forestier proprietate a Asociaţiei Proprietarilor de Terenuri Vlăhiţa. Iar concluziile nu sunt cele mai fericite, după cum ne spunea ing. Nagy Daniel, inspector şef adjunct din cadrul ITRSV.
Potrivit rezultatului inspecţiei, de pe suprafaţa de 2.910 hectare din Vlăhiţa, valoarea materialului lemnos tăiat ilegal în ultimii ani se ridică la peste 3,4 milioane lei, fără TVA. La faţa locului a fost găsită de către silvicultori cantitatea de 5.733 mc material lemnos.
Până în momentul de faţă, din cele patru cantoane existente în această zonă, trei au fost predate către OS Homorod. În cazul cantonului I Vargyas, predarea nu s-a putut finaliza din cauza unor limite neclare ale fondului forestier. Dar şi din cauza unei suspiciuni de ocupare ilegală de fond, fiind deschis şi un dosar penal în acest sens, în condiţiile în care proprietarul fâneţei bănuit deţine un act de vânzare-cumpărare pentru fâneaţa respectivă şi are terenul intabulat.
Un aspect pozitiv, în tot răul, este că molidul îşi revine prin regenerări naturale
Ing. Nagy Daniel a spus că un punct roşu îl constituie faptul că după 6 ani de zile s-a reuşit rezolvarea problemei administrării şi pazei acestei suprafeţe de aproape 3 mii hectare. ,,Timp de 6 ani, suprafaţa de aproape 3 mii de hectare a fost lăsată de izbelişte. Personal, cred că nu trebuia lăsată atâta timp nesupravegheată. Aspectul bun, în tot răul, este că în zonele în care au fost tăieri masive molidul îţi revine prin regenerări naturale". Tot un aspect pozitiv, a mai spus ing. Nagy, a fost faptul că nu s-a produs un atac mare de gândaci, specific în această situaţie, în zonele unde s-a tăiat masiv.
În ceea ce priveşte problemele întâmpinate, inspectorul şef adjunct al ITRSV a spus că inventarierea a decurs mai liniştit decât se aşteptau. În sensul în care hoţii de pădure nu le-au creat probleme. Este adevărat că în timpul controlului au fost ajutaţi de poliţişti şi jandarmi. Aceştia au înfiinţat puncte fixe pe drumurile unde se scurgea materialul lemnos, în timp ce silvicultorii erau pe creste, astfel încercând să descurajeze acest fenomen. ,,Vreau să cred că şi pe viitor va fi la fel. Sper ca cei care tăiau ilegal să se reprofileze în a câştiga altfel bani - şi să nu mai fure din pădure".
O suprafaţă de 100 de hectare de pădure a fost rasă de pe faţa pământului
Dacă ar fi fost o suprafaţă compactă, ar fi fost rase aproximativ 100 de hectare de pădure. Ceea ce înseamnă o suprafaţă enormă, declara ing. Nagy Daniel, noroc că ajută natura, iar molidul se regenerează foarte bine.
Acesta a spus că situaţia de la Vlăhiţa nu trebuie să revină. Iar dacă Asociaţia Proprietarilor de Terenuri nu se străduieşte, întreg efortul de intrare în normalitate a fost în zadar. ,,Dacă sunt proprietari, asta nu înseamnă automat că pădurea este o generatoare de profit. În pădure trebuie să şi investeşti, să faci amenajamente, să plăteşti paza. Nu am dori ca peste un an să se rezilieze acest contract din diferite motive", a conchis ing. Nagy.
Potrivit legii, proprietarul trebuie să plătească jumătate din valoarea prejudiciului în fondul de ameliorare a fondului funciar
Odată stabilite pagubele, întrebarea este cine va plăti pentru aceste tăieri ilegale. Purtătorul de cuvânt al ITRSV Braşov, Virgil Palade, a declarat că din punct de vedere legal constatarea se va trimite la Poliţie, va fi un denunţ penal, pentru identificarea făptuitorilor şi recuperarea prejudiciului. Totodată, conform legii, Asociaţia, în calitate de proprietar, trebuie să plătească jumătate din valoarea prejudiciului în fondul de ameliorare a fondului funciar. În acest caz, dacă refuză, se va urma procedura legală, adică proces, executare silită.
Virgil Palade a spus că, chiar dacă urmează o anchetă pentru recuperarea pagubelor, asta nu înseamnă că OS Homorod nu va păzi şi administra acele suprafeţe.
Fenomenul Vlăhiţa a început să se manifeste încă din 1993, iar în 19 ani nu a existat voinţă pentru a se remedia această situaţie. Un dosar stă la DNA Târgu-Mureş de la începutul anului trecut
Putătorul de cuvânt din cadrul ITRSV Braşov a afirmat că problemele în zona Vlăhiţa au început încă din anul 1993. Iar în 19 ani nu a existat voinţă pentru a se a rezolva această problemă.
Despre începutul evoluţiei ,,fenomenului Vlăhiţa", cum îl numesc silvicultorii, Virgil Palade spunea că toate legile de restituire a proprietăţilor - Legile 18/1991, 1/2000 şi 247/2005 - prevăd foarte clar faptul că predarea se face faptic, pe teren şi de abia după aceea se semnează actele de punere în posesie de către proprietar. ,,Ei bine, în cazul împroprietăririlor din Vlăhiţa restituirea s-a făcut pe hartă, fără delimitare în teren - practic acesta a fost şi momentul în care a pornit acest fenomen". Acesta a precizat că Comisia judeţeană de retrocedare a procedat corect, însă comisia locală nu a măsurat nici măcar un metru de teren... Ulterior, proprietarii de pădure au făcut schimb de acte între ei, în realitate nimeni neştiind unde are terenul. Iar această situaţie de fapt este întreţinută de 19 ani.
De altfel, în legătură cu acest aspect, anul trecut în februarie a ajuns un material amplu la DNA Târgu-Mureş. Dosarul a fost în primă fază la Parchetul General, care l-a direcţionat către biroul teritorial al DNA, fiind vorba de funcţionari ai statului. De unde, de mai bine de un an şi jumătate, nu s-a mai auzit nimic... În ciuda faptului că acel material a fost cerut de primul-ministru din acea perioadă.
În ceea ce priveşte paza pădurilor, legislaţia silvică nu a prevăzut până în 2005 obligativitatea proprietarilor persoane fizice să încheie contracte de pază pentru păduri.
Faptul că nu se doreşte revenirea la normal a fost confirmat şi de autorităţile locale din Vlăhiţa, iar nici până în momentul de faţă nu au ajuns la OCPI Harghita proiectele de parcelare
În ceea ce priveşte punerea în posesie de facto, fostul primar al oraşului ne explica faptul că existau două tabere în localitate. Una care doreşte ca situaţia să rămână aşa cum este în prezent, iar cealaltă parte doreşte să se intre în normalitate, să fie puşi în posesie. ,,Dar ambele căi sunt foarte anevoioase. Problema e că pe un titlu de proprietate sunt 5-6 proprietari, care fac parte din 5 asociaţii. E foarte greu (…) Unii zic că şi-au păzit pădurea, iar ceilalţi au tăiat-o. Iar acum, dacă cei care au tăiat-o primesc teren unde ceilalţi zic că au păzit-o e problemă. Sunt temeri. Unii acceptă să primească suprafeţe şi acolo unde este tăiată şi unde este pădure, doar ca să poată planta, iar copiii să poată moşteni. Ambele părţi sunt gălăgioase. Nu putem ajunge la un consens. Ani de zile au fost purtate atâtea şedinţe, cu şefii poliţiei, cu prefectul şi prea multe nu s-au întâmplat", spunea în luna mai fostul edil al Vlăhiţei.
Actuala conducere a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Harghita, în 17 martie 2011, le-a transmis un model al documentaţiei de atribuire a contractelor de prestări servicii în vederea întocmirii proiectelor de parcelare, astfel încât să poată fi atribuite numere cadastrale şi să fie deschise cărţile funciare. Însă reprezentanţii primăriei au spus că nu au fost fonduri necesare, în ciuda faptului că au fost de acord cu propunerea OCPI.
Iar directorul OCPI Harghita, Sorin Truţă, a confirmat faptul că nici până în prezent nu au ajuns la instituţia pe care o conduce proiectele de parcelare.
De ce s-a renunţat la paza pădurilor din zonă în 2006?
Înainte de demararea inventarierii de către ITRSV Braşov, în luna mai a acestui an, deoarece fostul ministru al Pădurilor, Borbely Laszlo, a dispus preluarea în pază a pădurilor de către DS Harghita, directorul instituţiei, ing. Cătălin Mutică, ne-a explicat motivele pentru care s-a renunţat la paza pădurilor din Vlăhiţa de către OS Homorod. Acesta a spus atunci că instituţia pe care o conduce a avut contracte de administrare şi prestări servicii cu asociaţiile din Vlăhiţa. Însă aceste asociaţii nu şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale şi nu şi-au achitat tarifele de pază care erau stipulate în contract, pe de o parte. Pe de altă parte, datorită presiunii care exista în Vlăhiţa era foarte greu de executat paza pădurii în zonă. ,,Deoarece persoanele fizice din asociaţiile din Vlăhiţa înţelegeau administrarea silvică doar un paravan în umbra căruia vroiau şi chiar tăiau ilegal arborele din pădurea lor", a spus directorul DS.
Plus că rând pe rând pădurarii şi personalul de teren din zonă şi-au dat demisia şi ,,nu mai găseam pe nimeni să-i angajăm la DS să păzească pădurile din Vlăhiţa".
Deoarece persoanele fizice nu îşi cunosc suprafaţa efectivă de teren, fiecare a mers în pădure şi a tăiat arbori
Presiunea mare asupra pădurii a fost accentuată de incertitudinea legată de situaţia juridică a terenurilor. Astfel că neştiind unde au terenurile, fiecare proprietar a mers în pădure şi a tăiat din ea. Aspect confirmat şi de unul dintre preşedinţii Asociaţiilor din Vlăhiţa existente înainte de uniune, Lorincz Emeric. Acesta ne spunea că din păduri fură şi proprietarii (circa 30 de persoane), însă şi romii, alte 15 persoane, numai din asociaţia lui. Proprietarii ştiu unde este parcela lor, dar iau lemne de la alţii. Lorincz Emeric ne spunea atunci că ,,sunt proprietari care deţin 1 sau 0,5 ha, şi mulţi dintre ei au tăiat pădurea complet, pentru că au zis că e a lor - şi acum ţine prostia asta! - iar acum unii dintre ei se gândesc că aşa cum au fost emise titlurile de proprietate primesc din nou pădure". Şi de câte ori amintea despre tăierile ilegale de material lemnos, Lorincz Emeric folosea cuvântul ,,catastrofă", urmat de: ,,acum fură ziua, nici măcar nu mai merg noaptea în pădure. Cum să nu fure, când toată lumea ştie că aici nu e pază, nici poliţie, nici jandarmerie"?, ne spunea interlocutorul înainte de a se demara controlul, în luna mai a.c.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
