mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Simpozionul ,,Octavian Codru Tăslăuanu - 135 de ani de la naştere"
Un moment aparte al Zilelor ,,Miron Cristea", ce s-au desfăşurat săptămâna trecută, a fost simpozionul ,,Octavian Codru Tăslăuanu - 135 de ani de la naştere", care a avut loc chiar în satul în care a văzut lumina zilei marea personalitate harghiteană: Bilbor. Participanţii la Zilele ,,Miron Cristea" au vizitat, anterior simpozionului, Monumentul-Mausoleu de la Secu-Topliţa, ridicat în memoria celor 771 de ostaşi români morţi în Primul Război Mondial.
După parastasul de la mormântul părinţilor lui Octavian Codru Tăslăuanu, simpozionul a debutat cu prezentarea istoriei, dar şi a obiceiurilor din ,,locul bradului alb", cum a fost numit Bilborul chiar de către O.C. Tăslăuanu, realizată de prof. Vasile Stan, care a publicat de altfel şi o Monografie a localităţii. Majoritatea prezentărilor s-au axat pe jurnalul de război al lui Octavian Codru Tăslăuanu, ,,unul dintre cei mai importanţi memorialişti din Primul Război Mondial", cum a fost catalogat de către prof. Ilie Şandru, moderatorul simpozionului.
Comunicări despre opera, personalitatea şi viaţa lui O.C. Tăslăuanu au fost susţinute de prof. Mihaela Vâlcan din Bilbor, cu lucrarea ,,Realitate şi ficţiune în povestirile lui Tăslăuanu", prof. Mărioara Stan, tot din Bilbor - ,,Sentimentul tragicului în memorialistica lui Octavian C. Tăslăuanu", conf. univ. dr. Constantin Stan, din Galaţi - ,,O.C. Tăslăuanu pe frontul din Galiţia", cercetător Constantin Hârlav, născut în Bilbor - ,,O.C. Tăslăuanu - 135. Repere bibliografice".
Octavian Codru Tăslăuanu a luptat pe frontul galiţian în armata austro-ungară, fiind locotenent şi comandant de companie. În jurnalul său publicat în 1915, Trei luni pe câmpul de răsboiu: ziarul unui român, ofiţer în armata austro-ungară, care a luat parte, cu glotaşii români din Ardeal, la luptele din Galiţia, O.C. Tăslăuanu surprinde drama ostaşilor români din Transilvania care luptau pe frontul galiţian, ,,fără nici o tragere de inimă". După cum afirmau participanţii la simpozion, acest ,,jurnal de front" este foarte important pentru memorialistica Primului Război Mondial, întrucât sunt puţine astfel de memorii.
O altă prezentare interesantă a fost şi a dr. Ioan Lăcătuşu, care l-a numit pe O.C. Tăslăuanu ca fiind ,,pentru românii ardeleni primul muzeograf profesionist".
Simpozionul a fost unul animat, cu multe intervenţii din partea participanţilor. O gazdă primitoare a fost părintele protopop de Topliţa, Dumitru Apostol, exprimându-şi mulţumirea că la Bilbor, chiar locul unde s-a născut O.C. Tăslăuanu, a fost omagiat ,,un mare bărbat al neamului".
La finalul simpozionului, prof. drd. Costel Cristian Lazăr a dat citire Comunicatului (publicat mai jos) asumat de toţi participanţii la Zilele ,,Miron Cristea" în legătură cu amplasarea statuii lui Nandor Urmanczy în municipiul Topliţa. După cum afirma dr. Traian Chindea din Miercurea-Ciuc, de aici, de la Bilbor, să se spună părerea românilor în legătură cu probleme care îi privesc, făcând referire la obiectul Comunicatului
. ***
Zilele ,,Miron Cristea", ediţia a XIV-a, această sărbătoare a spiritului şi a simţămintelor româneşti, s-a încheiat miercurea trecută. Pe parcursul celor trei zile, prin calitatea celor aproape 60 de lucrări prezentate în cadrul Sesiunii de comunicări ştiinţifice ,,Istorie, Cultură şi Civilizaţie, Credinţă Străbună", prin cele câteva zeci de cărţi lansate şi prezentate, prin calitatea simpozionului, a discuţiilor şi a participanţilor din aproape toate colţurile ţării, precum şi prin celelalte activităţi s-a dovedit încă o dată că Zilele ,,Miron Cristea", ce se desfăşoară anual în Topliţa, sunt una din cele mai importante manifestări cultural-ştiinţifice din judeţul Harghita.
ŞTEFAN PĂTRÎNTAŞ
Comunicat
În zilele de 18-20 iulie 2011 s-au desfăşurat la Topliţa manifestările dedicate ,,Zilelor Miron Cristea", ediţia a XIV-a. Participanţii la aceste manifestări, cercetători, istorici, publicişti din ţară şi străinătate, au luat act, cu profundă indignare, de cererea adresată Primăriei şi Consiliului local ale municipiului Topliţa de către Asociaţia ,,Dr. Nandor Urmanczy", prin care se solicită amplasarea unui bust al patronului spiritual al asociaţiei, în parcul central al municipiului. De asemenea, îşi manifestă uimirea faţă de această cerere, fiind cunoscută în mediul istorico-academic şi în memoria colectivă românească, activitatea antiromânească şi revizionistă a celui pentru care se solicită amplasarea bustului.
În nici un caz nu trebuie omis faptul că Nandor Urmanczy a intrat în istorie ca organizator al celebrului masacru de la Beliş asupra ţăranilor români, în noiembrie 1918, în care au fost ucişi 45 de oameni nevinovaţi.
După ce s-a refugiat la Budapesta în 1918, Nandor Urmanczy a devenit ,,creatorul mişcării revizioniste şi iredentiste maghiare", fapt consemnat ad-literam inclusiv de piatra sa funerară, aflată în incinta bisericii catolice din Topliţa. În toată viaţa sa, până la moarte, în 1940, Nandor Urmanczy a militat pentru refacerea ,,Ungariei Mari", pentru dezmembrarea României şi realipirea Transilvaniei la Ungaria. Întreaga sa activitate publicistică nu numai că susţine această idee, dar este profund jignitoare atât pentru români, cât şi pentru alte naţiuni pe care Nandor Urmanczy le considera ,,vinovate" de dispariţia ,,Ungariei Mari".
Motivele invocate de asociaţie pentru amplasarea bustului sunt irelevante, neştiinţifice şi de-a dreptul jignitoare pentru români. Faptul că a întemeiat o primă gazetă la Topliţa, cu o existenţă mai puţin decât efemeră, primul tribunal (fără a se specifica rolul său în opresarea românilor), că a fost deputat în circumscripţia Topliţa, locuită în majoritate de români (dar în care legile electorale ale Ungariei făceau ca majoritatea votanţilor să fie maghiari), că a fost cetăţean de onoare al Topliţei (dar fără a se specifica că el a fost numit de primarul horthyst în această demnitate postmortem şi nu ales de un consiliu local), nu ni se par nicidecum motive legale, istorice sau morale pentru a se edifica acest bust în parcul oraşului. În plus, se trece sub tăcere activitatea lui Nandor Urmanczy de după 1918, ca şi cum el nu ar fi existat după această dată. De fapt, această omisiune este cât se poate de normală, fiindcă toată activitatea sa de după 1918 nu face decât să întărească imaginea sa de personalitate publică maghiară care nu a făcut nimic pentru comunitatea din Topliţa.
În concluzie, participanţii la manifestările celei de-a XIV-a ediţii a ,,Zilelor Miron Cristea" se adresează Consiliului local şi Primăriei municipiului Topliţa cu solicitarea de a respinge cererea asociaţiei ,,Dr. Nandor Urmanczy", considerând-o jignitoare pentru sentimentele populaţiei româneşti din zonă. Suntem pentru o bună colaborare între români şi maghiari, dar în nici un caz aceasta nu înseamnă că vom accepta simboluri şi statui în spaţiul public care să lezeze sentimentele naţionale ale populaţiei majoritar româneşti din municipiu. Considerăm firească dorinţa minorităţii maghiare de a avea o statuie a unei personalităţi de etnie maghiară, dar în nici un caz aceasta nu trebuie să fie una asupra căreia să planeze suspiciuni sau să fie atestată ca o persoană recunoscută ca un mare iredentist şi şovin. Nicidecum edificarea acestei statui nu ar duce la o apropiere între români şi maghiari, ci la o mare învrăjbire, prin sfidarea sentimentelor naţionale româneşti.
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
