mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
România se îndreaptă cu paşi uşori spre o formă de dezintegrare, consideră primarul din Topliţa, Stelu Platon. Iar declaraţiile de acum ar reprezenta începutul acestui proces
Aflată în nordul judeţului Harghita, Topliţa este cea mai mare localitate cu o populaţie majoritar românească. Primarul municipiului, Stelu Platon (PNL), se simte cu totul ignorat: banii care ar trebui să vină la Topliţa se scurg către alte direcţii.
"Există tot felul de proiecte de nivel judeţean, numai că ele sunt de fapt tratate în aşa-numitul Ţinut Secuiesc din care, în mod neoficial, noi nu suntem incluşi. Ne bucurăm că suntem excluşi din Ţinutul Secuiesc. Dar a existat un proiect pentru amenajarea băilor termale. Singurele băi termale tradiţionale din judeţ sunt la Topliţa. Noi n-am primit niciun leu. Au primit tot felul de comune care nu ştiu ce fel de băi termale au", susţine primarul.
Singurul avantaj al "circului" de acum
Nimeni nu l-a întrebat pe Stelu Platon dacă vrea reorganizare. În schimb, edilului i se întâmplă să primească scrisori oficiale în limba maghiară şi invitaţii la proiecte pentru dezvoltarea turistică a Ţinutului Secuiesc. Vede în astfel de gesturi, în iniţiativele legislative ale UDMR şi în desele declaraţii înflăcărate de la Budapesta, un pericol major. Conştientizarea ameninţării ar fi singurul avantaj al "circului" de acum: "Mai urmează înfiinţarea Regiunii Ţinutul Secuiesc, ca să ne dăm seama că noi, românii, ne îndreptăm cu paşi uşori spre o formă de dezintegrare. Sunt lucruri prea evidente. Sigur că niciun politician întreg la cap nu va spune: «Vrem Ungaria Mare!». Dar paşii pe care-i fac ne duc cu gândul la asta". La Topliţa e supărare mare.
INTERVIU
Stelu Platon, primarul din Topliţa: "De ce am fi noi scutiţi de violenţe?"
EVZ: A venit cineva să vă consulte în legătură cu vreo reorganizare?
Stelu Platon: Nu. Suntem opt primari români în Harghita şi suntem ignoraţi în totalitate. Relaţiile dintre noi, Consiliul Judeţean şi Prefectură chiar sunt pur formale, de natura unor scrisori care de multe ori – din grabă cred – nici nu mai vin bilingv, ci vin numai în maghiară. Nu există niciun fel de consultare.
Mai mult, de vreun an, spun cu regret că putem vorbi de un dispreţ al liderilor comunităţii maghiare faţă de cea românească. Primim invitaţii să participăm la proiecte de dezvoltare turistică a Ţinutului Secuiesc. Păi ce să înţeleg eu din asta, ce este Ţinutul Secuiesc? Sigur, eu îl recunosc ca entitate culturală. Dar nu pot să recunosc Ţinutul Secuiesc ca entitate administrativă. Deci, din acest punct de vedere, chiar avem o problemă.
O deviere: "Pe ungurii de rând nu-i interesează, doar pe politicieni"
Spuneţi că situaţia s-a înrăutăţit în ultimul an.
Da, în ultimul an s-a extins această polemică legată de acest aşa-zis Ţinut Secuiesc. Şi pentru că au fost încurajaţi de la centru, apoi pentru că sunt în guvern şi au astfel şi pârghii de altă natură pentru a forţa lucrurile. E regretabil că s-a repus această chestiune pe tapet. De la Trianon încoace, Ungaria a dus o politică clară de contestare a acestui tratat. Inclusiv aici, în Topliţa, UDMR nu pune coroane de 1 Decembrie. E o atitudine tranşantă, o ştiu politicienii de fiecare parte, dar nu se reacţionează. Apoi, tot pentru că se încearcă această deviere a sensului lucrurilor, se spune că "dom’le, pe ungurii de rând nui interesează, doar pe liderii politici". Eu ştiu foarte bine cum sunt educaţi ungurii: din biserică – iar după 1989, şi în şcoală – sunt educaţi într-un singur spirit: Transilvania este şi trebuie să fie pământ unguresc. Visul Ungariei Mari e azi făcut public.
Totuşi, cum credeţi că ar trebui să acţioneze autorităţile?
Vedeţi, asemenea teme pe care nu le deschide neapărat comunitatea maghiară, ci politicienii de la Bucureşti, nu fac decât să amplifice lucruri care s-au întâmplat în decurs de 100 de ani. Sigur că, la nivelul liderilor politici, declaraţiile devin periculoase: se vorbeşte de nesupunere civică, vicepremierul Ungariei spune că e o chestiune de viaţă şi de moarte, preşedintele Parlamentului Ungariei vorbeşte despre o misiune divină.
Bun, politicienii folosesc cuvinte mari.
Da, dar vreau să spun că există şi în rândul populaţiei - a celor care trăiesc împreună, români şi maghiari - o anumită răceală. (...) Au fost vremuri grele pentru români. Bunicul meu a luptat în Primul Război Mondial în armata austro-ungară, iar tata a făcut patru ani de şcoală în maghiară. Să ştiţi că, după toate acestea, ei n-au avut niciodată conflicte directe cu etnicii maghiari. S-au întâmplat în istorie lucruri care sperăm că n-o să se repete.
"Eu îi înţeleg pe secui: îşi pierd privilegiile"
Credeţi că este posibil să se ajungă la violenţă, aşa cum se mai spune?
Sigur că da. Uităm că la câteva sute de kilometri de România a existat un conflict între sârbi şi bosniaci, uităm că în Kosovo a fost şi este încă o problemă. De ce am fi noi scutiţi de violenţe? Eu sunt român prin naştere, dar să ştiţi că eu îi înţeleg pe secui.
După părerea mea, nu cred că e cazul să desfiinţăm Harghita sau Covasna. Nu e nici momentul, nu există nici vreo soluţie. Au şi ei dreptate: îi integrezi în acea regiune Centru, cu şase judeţe, în care din majoritari devin în această zonă minoritari, îşi pierd nişte privilegii. Pentru că au privilegii.
Ce anume consideraţi privilegiu?
Păi în primul rând vorbim de felul în care sunt alocate fondurile. Trebuie să vă spun că zona de nord a judeţului e discriminată. Nu suntem conectaţi la programele judeţene, în schimb suntem puşi în situaţii penibile, fiind invitaţi să participăm la proiecte pentru Ţinutul Secuiesc.
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
