mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 25239
|
|
A facut parte dintr-o generatie româneasca de intelligence, alaturi de un Mihail Moruzov, Eugen Cristescu, Constantin Maimuca sau Nicky stefanescu. Cu unii dintre ei a colaborat, altii i-au fost subordonati, altii l-au judecat, iar unii dintre ei “l-au lucrat” informativ…A fost decorat cu cele mai înalte ordine si medalii ale statului român, dar si ale unor state straine: “Barbatie si credinta” în grad de comandor (de catre statul român), “Legiunea de Onoare” a statului francez sau “Leul Alb” de catre cehoslovaci…Zaharia Husarescu, un om de exceptie al serviciilor speciale române - eroul acestui serial pe care începem azi sa vi-l prezentam - era în 1930 anchetat de o Comisie Speciala a Ministerului de Interne, ca mai apoi sa fie deferit unei Comisii Disciplinare.
19 capete de acuzare….A fost suspendat, trecut în rezerva, pentru ca la mai bine de 20 de ani de la acel moment, în 1955, sa fie arestat, anchetat si condamnat. De data aceasta, anchetarea sa o faceau comunistii, la Târgu-Mures, ghidându-se si dupa documente din 1930 si care, în buna parte - peste 1000 de file - se gasesc azi, aici. Marirea, dar si decaderea lui Zaharia Husarescu - “vânatorul de spioni” cum i se spunea în acea epoca de început a destinului sau - a avut loc în Basarabia.
Începuturile…
Vasile Niculescu, Zaharia Husarescu si Victor Precup…Trei destine care s-au intersectat în mod nefast. Primii doi au fost ofiteri de cariera. Cel de-al treilea, ofiter de informatii. Vasile Niculescu - “pilotul Marii Uniri”, cum i s-a mai spus - a trait demn, murind discret si aproape uitat. Meritele sale i-au fost recunoscute postum. Însa prea târziu pentru el. Zaharia Husarescu, un profesionist al informatiilor, si-a consumat ultimii ani de viata în arestul Securitatii din Târgu-Mures fiind arestat la aproape 80 de ani. Pe ardeleanul Victor Precup, militar controversat, aventurier, carierist, suspectat de spionaj si complotist dovedit, vremurile prin care i-a fost dat sa treaca nu l-au afectat. Lipsit de orice scrupule morale s-a adaptat la ele precum un cameleon. si a supravietuit. În toate timpurile…Exemple precum al lui, exista din pacate si azi. Ma refer la avansarile în grad pe criterii politice. Pentru cei ca el, lipsiti de demnitate si onoare militara, instinctul de supravietuire a fost, este si va fi mereu mai presus de orice. Ce legatura a existat de fapt între cei trei? Pe data de 23 noiembrie 1918, Vasile Niculescu împreuna cu capitanul (pe atunci) Victor Precup au zburat de la Bacau la Blaj, pentru a transporta documente de mare importanta în vederea convocarii Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Zborul s-a desfasurat cu un avion tip “Farman - 40” cu carlinga deschisa, în prag de iarna, peste munti, cu instrumente de navigatie rudimentare si fara nici un fel de dirijare de la sol. A fost nu numai un act de mare curaj, daruire si sacrificiu, dar si o proba de mare pricepere profesionala din partea celui aflat la mansa avionului, lt. aviator Vasile Niculescu.
Ciudatul joc al hazardului…
Dupa razboi, Niculescu a mai ramas pentru un timp în Basarabia si, din ordinul Marelui Stat Major al Armatei, a îndeplinit mai multe misiuni de recunoastere si informare în liniile bolsevice din Transnistria fiind luat la un moment dat prizonier si eliberat dupa o scurta captivitate. Uitat sau ignorat de politicieni, dar si de capii vremelnici ai ostirii, Vasile Niculescu - pilotul Marii Uniri cum a intrat în istorie - a demisionat din armata în octombrie 1937. Avea vârsta de 46 de ani, gradul de capitan si nicio perspectiva de avansare la gradul urmator. Pentru un om care fusese pe nedrept ignorat de toate regimurile politice, demisia de onoare a reprezentat singurul sau gest de fronda. Niculescu a murit în 1981, într-un deplin anonimat, la venerabila vârsta de 90 de ani dupa ce, câteva zeci de ani, practicase în civilie obscura meserie de ceasornicar. În schimb, controversatul capitan Victor Precup, fostul tovaras al lui Niculescu în zborul acestuia de peste Carpati din noiembrie 1918, a traversat cu bine mai multe regimuri politice ajungând sub comunisti la gradul de general-locotenent. Este interesat de remarcat faptul ca în Basarabia, destinele celor trei - Niculescu, Husarescu si Precup - s-au intersectat la un moment dat, fiecare dintre ei fiind implicat sub o forma sau alta în procurarea de informatii pentru serviciile speciale ale statului român.
Un carierist fara scrupule...dar si un complotist dovedit
Nascut în 1889, Victor Precup era nepotul cunoscutului om politic stefan Cicio Pop (1864-1934). Acesta fusese membru marcant al PNR (apoi al PNt), deputat în Parlamentul de la Budapesta si apoi vicepresedinte al Adunarii Nationale de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. În cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Cicio Pop a detinut chiar portofoliul apararii, iar ulterior, dupa Marea Unire, si alte demnitati în cadrul Regatului român (ministru de Externe în timpul guvernarii Maniu si presedinte al Camerei Deputatilor). Acest fapt avea sa-i serveasca într-un anume fel si ambitiosului si carieristului sau nepot, Victor Precup, intrat într-un complicat si enigmatic joc, neelucidat pe deplin nici pâna azi. În anul 1916, Victor Precup era ofiter în armata austro-ungara, dar la scurt timp a trecut Carpatii în Regatul României alaturi de viitorul mitroplit Balan. A fost integrat în armata româna cu gradul de capitan, iar înalta protectie de care se bucura l-a ajutat sa urce rapid în grad si functii. În 1921 era deja maior, iar peste foarte putini ani, locotenent-colonel si apoi colonel. Însa ascensiunea sa nu a fost suficient de rapida pentru ambitiile pe care le nutrea. Ros de ambitii, carierist si arivist, Precup era preocupat în mod mai mult decât evident de propria sa ascensiune din care îsi facuse un adevarat scop în viata. El nu a ezitat sa se implice alaturi de Iuliu Maniu si de unchiul sau stefan Cicio Pop, în complotul din 1930, care a avut drept urmare readucerea si reinstalarea pe tronul României a lui Carol al II-lea. Asteptarile sale din partea Regelui - se visa ministru al Apararii - nu au avut rezultatul scontat. Asa ca, a devenit anti-carlist si republican înfocat, de data aceasta punând la cale un complot împotriva lui Carol al II-lea. Încercarea de asasinare a lui Carol al II-lea, preconizata pentru data de 7 aprilie 1934, nu a avut succes, desi complotistii (în special ofiteri din Ministerul Apararii, originari din Transilvania) pregatisera actiunea din timp, procurându-si în acest scop arme si dinamita. Precup, capul actiunii complotiste, precum si ceilalti 10 ofiteri participanti au fost arestati din ordinul lui Mihail Moruzov , seful S.S.I., chiar în ziua când urma sa se declanseze actiunea. Condamnat la închisoare, cu degradare militara si pierderea unor drepturi civile, Victor Precup a fost eliberat în 1940 fiind gratiat de executarea restului de pedeapsa. Însa steaua lui Precup nu apusese. Înzestrat cu o capacitate de adaptare deosebita, vremurile noi care se întrezareau la orizont s-au dovedit pentru el o noua provocare.
Radio Budapesta informeaza…
Din cauza cenzurii impuse de Regele Carol al II-lea, complotul de la Bucuresti din 7 aprilie 1934 a fost prea putin mediatizat în presa româna, ori acest fapt a dat frâu liber imaginatiei si speculatiilor…atât în tara, dar mai ales în strainatate. Referitor la consecintele neinformarii cititorilor, atragea atentia si Stelian Popescu, cunoscut jurnalist din epoca si director al ziarului “Universul”. Spre exemplu, Radio Budapesta difuza stiri alarmante si exagerate referitoare la respectivul complot aratând ca la acesta ar fi participat 120 de ofiteri (!?), toti din Transilvania si ca de fapt, în toata armata din Transilvania ar fi existat o stare “de fierbere”. Preluate de unele publicatii straine, informatiile vadit exagerate comunicate de Radio Budapesta au fost si mai mult amplificate. Astfel, “Sunday Times”, din 15 aprilie 1934, scria ca “este un complot de mare amploare, în care este implicata armata…”. În acelasi registru se înscriu si informatiile aparute în ”Daily Express” din 14 aprilie 1934 care publica stirea ca Regele s-ar afla la Sinaia unde este pazit de detectivi înarmati pentru ca nu mai are încredere în armata, ori cea publicata de “Frankfurter Volksblatt” din 18 aprilie 1934 care insera o informatie potrivit careia, în România, era iminenta izbucnirea unui razboi civil. Cu adevarat interesant este însa un raport informativ trimis la Bucuresti de catre Centrul de Informatii din Oradea, subordonat Marelui Stat Major al Armatei. În cuprinsul acestuia se arata faptul ca pe data de 3 aprilie 1934 - atentie! cu 4 zile înaintea datei preconizate pentru declansarea actiunii complotiste de la Bucuresti - ofiterii, subofiterii si soldatii din armata maghiara aflati în concedii sau permisii, au fost rechemati urgent la unitati. Se naste o întrebare: de unde aveau cunostinta serviciile de informatii maghiare de actiunea ce se preconiza a avea loc patru zile mai târziu la Bucuresti?
Profesionisti ai informatiilor, dar si ai jocului dublu si ai manipularii. Victor Precup si Zaharia Husarescu s-au întânit pe frontul invizibil din Basarabia. În loc sa conlucreze, s-au suspectat reciproc, de la bun început. Primul dintre ei, avea avantajul sustinerii politice de care se bucura din partea lui stefan Cicio-Pop si a lui Iuliu Maniu. Cel de-al doilea, Husarescu, avea de partea lui meritele profesionale recunoscute printr-o carte de vizita impresionanta....Precup avea însa, indirect, avantajul ca Husarescu, prin prestatia sa de exceptie, începuse sa „deranjeze” pe foarte multi...oameni politici, dar si oficiali din minister.
Ziarul de Mures
“Schimbarea la fata”: Precup, comunistul
Condamnat la închisoare, colonelul Victor Precup si-a executat cea mai mare parte din pedeapsa în închisoarea Doftana. Într-un fel, a fost pentru el o sansa. Asa a ajuns sa-l cunoasca pe Gheorghe Gheorghiu Dej, liderul comunist de mai târziu. Interesati în a penetra armata, a obtine informatii si a câstiga simpatizanti din rândurile ei, comunistii l-au cultivat pe colonelul Precup, asa ca fostul simpatizant regalist, devenit anti-carlist, a aderat acum la P.C. din România. Ce ciudate sunt caile Domnului…Sau, mai degraba, pâna unde poate ajunge oportunismul. Iesit din închisoare ca urmare a unei “auguste” gratieri, Precup a înfiintat firma “Portex”, care se ocupa cu comertul de produse de marochinarie, articole textile si chimicale. O existenta aproape banala. Dar care nu a scapat totusi atentiei Sigurantei. Într-o nota-raport din iulie 1944, întocmita de un lucrator din Siguranta si care se referea la activitatea din iunie 1943 a lui stefan Foris, fost conducator al P.C. din România, acesta indica unui oarecare “Eugen” (nume conspirativ), sa ia legatura “cu un colonel care a fost închis si care are o firma”. Ori, concluziona cel care întocmise nota raport, colonelul care a fost închis era Victor Precup. În aprilie 1945, Regele Mihai a semnat decretul de înaintare a lui Victor Precup la gradul de general-locotenent, acesta fiind reabilitat si reintegrat în armata. La 1 februarie 1948, dupa ce mai înainte “pusese umarul” la accederea comunistilor la putere implicându-se activ în falsificarea alegerilor din 1946 în regiunea Cluj unde activa în armata, într-o înalta functie, Precup a trecut în rezerva bucurându-se de toate onorurile gradului si functiei. Asta pâna când, în septembrie 1958, a decedat.
De fapt, cine era acest Precup?
În 1922, maiorul Victor Precup era sef al Biroului 2 informatii al Comandamentului Militar al Basarabiei, de la Chisinau. La vremea aceea Zaharia Husarescu fusese numit deja Inspector General al Sigurantei din Basarabia. Cu toate ca era el însusi ofiter de informatii, într-o structura a armatei române, activitatile lui Precup au intrat în atentia Sigurantei Statului, serviciu cu sarcini informative si contrainformative aflat în structura Politiei Române. Cel care a contribuit la constituirea primelor piese de la dosarul “Cazul Victor Precup” a fost Zaharia Husarescu, personaj cu o importanta pozitie de conducere în cadrul Sigurantei Statului din zona Basarabiei. Husarescu se ocupa si de penetrarea informativa a URSS în zona sa de responsabilitate. Referitor la Precup, în primele piese de la dosarul sau de urmarire informativa, se mentiona ca “s-a ocupat cu traficul de persoane refugiate din Rusia Sovietica si a lucrat cu rea credinta în cercetari comuniste, punând în libertate comunisti periculosi…” Într-o alta nota-raport referitoare la Precup se mai semnala faptul ca “numitul a fost suspectat de organele acestei Directiuni (Siguranta – n.a.) înca din 1921 când era maior, fiind banuit de spionaj”. În rapoartele sale, Husarescu îl mai semnala pe Precup ca autor moral, iar în alte cazuri ca autor direct al unor asasinate si jafuri comise la frontiera de pe Nistru. Curioasa este si o notita dintr-o ampla nota-raport întocmita în 1932 de catre S.S.I. În cuprinsul acesteia, era semnalata prezenta nejustificata a lui Precup la Budapesta în timpul revolutiei comuniste conduse de Bela Kun (1919), citez: “…pâna în prezent, nu s-a putut afla nimic de la el (Precup - n.a.) care sa elucideze rostul prezentei sale acolo”. Toate aceste piese reprezentau suspiciuni deosebit de serioase, fata de un ofiter superior cu o importanta pozitie în armata, suspiciuni care ar fi trebuit urmate de cercetari mult mai ample. Probabil ca înaltele protectii de care se bucura la acea data din partea Regelui, a lui Iuliu Maniu si a unchiului sau stefan Cicio Pop, l-au scutit pe Precup de neplaceri. Cel putin, pentru un timp.
Conexiuni muresene ale “Cazului Precup”. Securitatea din Târgu-Mures
La jumatatea anului 1955, un grup de 15 persoane, fosti politisti si agenti de siguranta - multi dintre ei arestati de comunisti înca din anii 1948-1949 - au fost cercetati de procurorii militari din Târgu-Mures sub acuzatia de spionaj împotriva URSS. Ulterior, cercetarile au fost extinse si asupra altor sapte persoane. Potrivit dosarului întocmit de autoritatile comuniste, liderul grupului era considerat Zaharia Husarescu, un politist cu multa experienta si care, în momentul arestarii sale (1955), avea 79 de ani. Cu mai bine de 30 de ani în urma - fapt pe care l-am prezentat anterior - Husarescu activase înt-adevar ca ofiter de informatii în Basarabia. Era pe vremea când maiorul Victor Precup era sef (1922) al Biroului 2 informatii al Comandamentului Militar al Basarabiei de la Chisinau. Personaj controversat, înclinat spre excese, ambitios si dornic de parvenire, Precup - asa cum am vazut - a intrat de mai multe ori în atentia lui Zaharia Husarescu, cel care la momentul respectiv îndeplinea functia de inspector general al Politiei din Basarabia. Asa a aparut “Cazul Victor Precup”, personaj care, prin actiunile sale, a ridicat, în perioada interbelica, mai multe semne de întrebare. La mai bine de 30 de ani de atunci, a aparut si dosarul Husarescu, de data aceasta unul întocmit de Securitate si de Procuratura Militara din Târgu-Mures. E greu de spus în acest moment, daca Precup a avut vreun rol în arestarea si acuzarea lui Zaharia Husarescu. Nu e însa imposibil. Husarescu a fost - potrivit rechizitoriului din dosarul sau care se afla la Arhivele din Târgu-Mures - un adevarat maestru al înfiintarii de retele informative pe teritoriul URSS, dar în acelasi timp si un foarte bun "vânator de spioni". Pentru meritele sale a fost decorat cu cele mai înalte ordine si medalii ale statului român, promovând rapid, dar pe merit, în ierarhia Politiei române. A fost apreciat chiar si de omul politic Gheorghe Tatarescu, care l-a avut un timp garda de corp.
Dosarul…eterna poveste
Cercetarile de la Târgu-Mures au durat câteva luni, iar odata finalizate, lt. maj. de justitie militara Gheorghe Mellau, din Târgu-Mures, a întocmit rechizitoriul de trimitere în judecata a lui Husarescu si a celorlalti 14 arestati, încadrându-i juridic la "crima de activitate intensa contra clasei muncitoare si a miscarii muncitoresti", fapta prevazuta si pedepsita de articolul 193, alin. 1 si alin. 2 din Codul Penal combinat cu Dc. 856/938. Printre alte acuzatiile formulate împotriva lui Husarescu, acestuia i se retinea în sarcina si faptul ca, citez: "a contribuit la prevenirea izbucnirii revolutiei din Ardeal, întrucât în 1917 a luat parte la evacuarea tinerilor de nationalitate româna si maghiara din Borsec si alte localitati". O acuzatie cel putin gratuita, daca nu de-a dreptul ridicola având în vedere situatia din Transilvania anului 1917, unde nici nu putea fi vorba de vreo revolutie. Husarescu a recunoscut toate acuzatiile care i s-au adus. A facut-o de bunavoie sau sub amenintarea cu represalii fizice? Din piesele aflate la dosar nu reiese acest lucru, dar este de presupus ca aflându-se la o vârsta mult prea înaintata pentru a mai încerca o minima rezistenta a semnat ceea ce i s-a cerut. Mai mult chiar, i-a indicat si pe cei cu care lucrase în diferite momente ale carierei sale în domeniul culegerii de informatii, asa cum si dintre cei arestati, multi l-au indicat pe Husarescu ca având rolul de coordonator al acestei activitati. Dosarul sau si al celorlati 14 a fost înaintat apoi Tribunalului Militar de la Cluj. La momentul respectiv, generalul-locotenent Victor Precup traia înca la Cluj. A participat el la procesul lui Husarescu? Nu stim. E de presupus ca multi dintre cei condamnati nu s-au mai întors vii din închisori. Parte însemnata dintre ei erau foarte în vârsta, iar regimul de detentie din închisorile comuniste era unul de exterminare.
Autor: Nicolae BALINT
va urma
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
