mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 25239
|
|
Autor:
dr. Ioan Lăcătuşu
„Banca Naţională a României, 18 septembrie 1920, Domnului Prefect al judeţului Treiscaune, În dorinţa de a contribui cu toţii cât mai mult la ridicarea ţării noastre, atât pe tărâm economic, industrial şi financiar, îmi permit a Vă ruga să binevoiţi a face o expunere a situaţiunii oraşului şi judeţului Dvs., atât din punct de vedere comercial şi economic, cât şi al afacerilor ce s-ar putea face. Vă rog a-mi comunica situaţiunea generală a judeţului, dacă este sau nu satisfăcătoare din punct de vedere agricol, dacă recolta anului curent a fost bună şi dacă se simte vreo îmbunătăţire în pătura ţărănească; dacă proprietarii şi arendaşii îşi fac cu înlesnire muncile şi sunt mulţumiţi de recoltă şi dacă comerţul a reînceput să-şi ia avântul din trecut. Care sunt culturile mai răspândite în judeţul Dvs. şi ce întinderi ocupă aceste culturi? Câte fabrici există în judeţul Dvs.; ale cui sunt, cât produc şi unde desfac produsele? Ce importanţă comercială şi economică are oraşul Dvs.? În ce branşe se lucrează mai mult; care sunt ramurile de comerţ mai dezvoltate? Ce anume industrii s-ar mai putea creia în judeţul Dvs.; ce îmbunătăţiri s-ar putea aduce agriculturii şi, în fine, orice veţi crede că ar fi folositor pentru ridicarea economică a judeţului Dvs.
Răspunsurile vă rog să binevoiţi a le adresa la Banca Naţională a României Braşov, cât mai curând posibil. Mulţumindu- Vă anticipat, Vă rog a primi Domnule Prefect, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.” Răspunsul. „Capitala judeţului n-a avut în trecut un rol conducător pe teren comercial şi industrial, căci Braşovul fiind aproape, a atras o mare parte a intereselor. Fertilitatea pământului, nivelul înalt al agriculturii din jurul oraşului, 2 fabrici de spirt în oraş, altele 27 în judeţ, fabrica de ţesătorie „Klinger”, fabrica de tutun şi alte întreprinderi industriale mai mici... au gravitat toţi către un centru mai dezvoltat: către Braşov.
Altfel stă situaţia oraşului Târgu- Secuiesc, care având o împrăjmuire mai bogată, având şi legături comerciale cu vechiul regat, a putut să dezvolte o viaţă mult mai intensivă în toate privinţele. .... Recolta anului acesta este cât se poate de rea în ce priveşte cerealele. Cartoful şi porumbul vor avea rezultate satisfăcătoare. Proprietari, arendaşi, ca şi agricultori mici luptă cu greutăţi enorme, şi anume cu procurarea cerealelor necesare pentru însămânţat şi pentru hrană. Comerţul a început, nu este însă normal din cauza abuzurilor la CFR. Sunt multe case comerciale foarte solide, ale căror afaceri însă stagnează, din cauza nesiguranţei monetare ce a fost până acum cu coroane.
Nivelul înalt al creşterii vitelor, stocul mare de vite, 160.000 jugăre arătură, 70.000 jugăre fâneaţă, 400.000 jugăre pădure, două exploatări carbonifere, industria spirtului, a postavului, patru staţiuni balneare, mai multe izvoare renumite de ape minerale, mulţimea elementului românesc, realizarea liniei ferate directe prin Nehoiaş cu vechiul regat - sunt elemente care asigură o perspectivă frumoasă a dezvoltării economice şi financiare. Băncile existente sunt toate creaţiunile băncilor mari din Budapesta. Se impune imperativ necesitatea înfiinţării unei bănci cu capital românesc... Prin înfiinţarea Şcoalei de Tragere şi Aplicaţiuni a Infanteriei, populaţia se va înmulţi simţitor. Clădirea caselor de locuit, punerea în funcţiune a unei instalaţii de baie cu aburi, permite de asemenea obţinerea de succese financiare.”
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
