mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Principala sursă de tensiune intercomunitară īn Harghita şi Covasna, care va fi accentuată prin aplicarea proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei īn şcoală pe criteriu etnic
Raport pe marginea proiectului Legii Educaţiei Naţionale privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse efectuat de Centrul european de studii īn probleme etnice al Academiei Romāne
Centrul european de studii etnice al Academiei Romāne a efectuat un studiu, finalizat printr-un raport, cu privire la proiectul Legii educaţiei, bazāndu-se pe articolele noului act normativ disponibile la data de 15 noiembrie pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,. Totodată, studiul beneficiază şi de datele obţinute īn urma cercetărilor sociologice efectuate īn luna noiembrie īn judeţele Harghita şi Covasna. Intervievaţii au fost elevi, profesori, inspectori şcolari, responsabili politici, consilieri locali de diferite etnii, vorbitori de limbă romānă şi maghiară. Arealul investigat a cuprins atāt localităţi din mediul urban, cāt şi din mediul rural.
O parte semnificativă a etnicilor maghiari nu cunosc limba romānă
Potrivit analizei efectuate de Centrul european de studii īn probleme etnice al Academiei Romāne, principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea proiectului Legii Educaţiei Naţionale, a fost identificată, īn urma discuţiilor din teren, ca fiind separarea educaţiei formale - educaţia īn şcoală - pe criteriu etnic. Totodată, īn urma cercetării sociologice īn judeţele Harghita şi Covasna, s-a mai constatat că o parte semnificativă a etnicilor maghiari nu cunosc limba oficială a statului, din această cauză Legea educaţiei trebuie reformulată astfel īncāt şi această categorie de cetăţeni romāni să beneficieze de drepturile constituţionale ce decurg din cunoaşterea limbii romāne.
Contextul legislativ european
Conform studiului, proiectul Legii educaţiei transpune īn fapt noţiunea juridică nerecunoscută īn plan european şi neconstituţională de drepturi colective - prin care o categorie de populaţie capătă in corpore drepturi speciale īn virtutea apartenenţei la o categorie etnică. Din acest punct de vedere, legea intră īn contradicţie inclusiv cu drepturile omului, care sunt drepturi individuale.
Īn acest studiu este menţionată şi situaţia din alte ţări europene, unde legislaţia este destul de clară īn privinţa protejării limbii de stat. De exemplu, īn Germania şi Franţa, două mari puteri ale integrării europene, limba de predare īn şcoli este cea germană, respectiv franceză. Īn cazul Franţei, deşi sunt 11 limbi regionale recunoscute, această ţară nu a semnat Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare (n.n. - adoptată de Romānia īn anul 2007 şi din care se revendică proiectul Legii educaţiei), iar aceste limbi regionale sunt obiect de studiu facultativ ca limbă maternă la facultate.
Problema principală a proiectului Legii educaţiei este că educaţia devine factor de separare şi nu de integrare, ceea ce este īn contradicţie cu menirea sa n Totodată, garantează apariţia unor spaţii interetnice dominate de tensiuni deschise
Restrāngerea exercitării dreptului de a scrie şi a vorbi īn limba romānă īn şcoală doar la materia limba şi literatura romānă (n.n. - cum prevede actualul proiect al Legii educaţiei), echivalează cu pierderea prin limbă a unui principiu educaţional asumat şi a unei obligaţii constituţionale.
Prin conferirea de drepturi suplimentare unor categorii etnice majoritare īn plan local (minorităţi dominante), proiectul de lege īntăreşte caracterul de minoritate defavorizată pentru etnia considerată ,,majoritară" (minoritate locală . Totodată, prin ancorarea minorităţilor naţionale īn propria cultură şi īn propria limbă se limitează mobilitatea socială a acestora īn spaţiul economiei naţionale, contribuind astfel la diminuarea şanselor de progres ale acestora şi, implicit, la creşterea sărăciei unor zone din Romānia.
Ca şi Lege a educaţiei, aceasta ar trebui să contribuie la diminuarea fenomenului naţionalist īn raport cu valorile europene. Īnsă problema principală a proiectului este că educaţia devine factor de clivaj şi nu de integrare, ceea ce este īn contradicţie cu menirea sa.
Īn ceea ce priveşte proiectul din punct de vedere tehnic, procesul de separare se face prin socializarea elevilor aproape integral īn limbi diferite, după manuale cu informaţii diferite, beneficiind de finanţare pe criterii diferite şi īn medii separate. Astfel, se va īncuraja procesul de slăbire a relaţionării sociale şi fragmentarea interacţiunilor interculturale dintre elevi. De asemenea, identităţile etnice construite pe culoare educaţionale diferite ar putea intra foarte probabil pe un traseu de coliziune pe termen mediu şi lung. Se construiesc personalităţi axate pe istorii şi culturi care deja sunt acut diferenţiate. Se garantează astfel apariţia unor spaţii interetnice dominate de tensiuni deschise. De altfel, prevederile proiectului de lege vin să asigure cadrul propice unei politici aflate deja īn curs privind definitivarea segregării pe criterii etnice a mediului educaţional din Romānia cu efecte asupra īntregii societăţi. Probabil că, īn viitor, pentru a evita escaladarea tensiunilor interetnice, populaţia minoritară dominată (de etnie romānă va alege să părăsească o regiune īn care nu īşi găseşte expresie, ceea ce echivalează cu un proces indirect de purificare etnică.
De altfel, argumentul vehiculat īn unele medii de informare conform căruia curricula separată este necesară pentru că elevii minoritari deja nu mai ştiu limba statului are o logică care desfide faptele care au condus la pierderea culturii sociale īn limba romānă a respectivilor copii: faptul că sistemul educaţional de facto s-a efectuat pe baze segregaţioniste. Aşadar, problema nu este doar aceea a limbii de predare, dar şi a spiritului, a conţinuturilor īn care sunt predate respectivele materii cu greutate asupra formării personalităţii şi identităţii cetăţeneşti ale insului. Nu doar limba de predare este vector de īnstrăinare, dar şi conţinuturile, iar aceste două elemente sunt trecute cu vederea de actualul proiect de lege. Prin construirea unor trasee curriculare complet separate, Legea scade şansele de integrare ale tinerilor ,,minoritari" īn ansamblul economiei naţionale - se arată īn raport.
Aplicarea prevederilor din proiectul Legii educaţiei, ce se referă la minorităţile naţionale, vor consacra statutul limbii romāne ca limbă străină
Raportul prezentat de Centrul european pentru studii īn problemele etnice al Academiei Romāne relevă faptul că dacă se vor aplica articole care se referă la īnvăţămāntul pentru minorităţi atunci acestea ,,vor consacra statutul limbii romāne ca element marginal īn educaţia minorităţilor naţionale, conferindu-i caracter de limbă străină, regim aplicat īn prezent exclusiv cetăţenilor străini veniţi cu burse de studii, şi nicidecum cetăţenilor romāni". De exemplu, conform art. 36, alin. 1, persoanele ce aparţin minorităţilor naţionale au dreptul de a studia īn limba maternă, indiferent de nivel, tip sau formă de studiu. Această prevedere, incontestabil recunoscută ca drept şi de prezenta Lege īn vigoare, nu mai păstrează un amendament important al acesteia, şi anume cel al protecţiei limbii oficiale a statului īn sfera educaţională - prezentul art. 119, alin. 2: ,,Prevederile alin. (1) se vor aplica fără a se aduce atingere īnvăţării limbii oficiale şi predării īn această limbă". Acesta fiind unul din cele opt articole analizate pe această temă īn studiu.
O altă chestiune delicată: problematica manualelor
Proiectul Legii educaţiei prevede, tot la secţiunea minorităţilor naţionale, utilizarea de manuale īn limba maternă, prin reflectarea doar a propriei istorii, prin practicarea unei culturi muzicale specifice identităţii etnice ş.a. Conform studiului, dacă coroborăm utilizarea īn procesul īnvăţării a manualelor adaptate exclusiv tipului de cultură particular de care aparţin, exclusiv īn limba lor maternă cu raportarea la limba romānă ca la o limbă străină, rezultatul produs nu doar că va īndepărta elevul ,,minoritar" de orice legătură cu valorile generale ale societăţii, dar va aduce şi atingere art. 3, alin. 1, punctul h, care precizează că īnvăţămāntul preuniversitar şi superior trebuie guvernate după ,,principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi valorilor culturale ale poporului romān" - prin faptul că adevărul istoric este prezentat īn funcţie de interesele fiecărei minorităţi īn raport cu statul romān.
O altă prevedere delicată a fost identificată de autorii studiului la art. 36, alin. 13, care conferă cadrul legal pentru minorităţile naţionale de a beneficia de manuale aduse din import (deci din ,,Ţara mamă", fapt ce, mai departe, poate avea drept consecinţe: neadaptarea lor la spaţiul şi cadrul instituţional, timpul şi cultura generală (vor īnvăţa despre geografia, istoria, valorile şi semnificaţiile societăţii de care aparţin īntr-o istorie īndepărtată, dar īn care nu trăiesc, elemente diferite de realităţile romāneşti). Acest fapt trimite la cedarea de bună voie de către Romānia a controlului asupra unor procese culturale constitutive ordinii de stat.
Conform studiului, o altă consecinţă directă a manierei legislative de a trata domeniul educaţiei īn privinţa minorităţilor naţionale, cum ar fi articolul 37, este, printre altele, că dialogul intercultural va fi redus la minimum.
Populaţia romānă, majoritară la nivel naţional, minoritară la nivel local, va fi supradiscriminată prin aplicarea acestui proiect legislativ
Finanţarea este unul dintre principalii vectori ai supradiscriminării, conform studiului. Astfel, la cererea părinţilor şi prin decizia ministerului care se consultă cu autorităţile locale sau regionale, indiferent de efectivul de elevi, etnici minoritari, se vor īnfiinţa unităţi de īnvăţămānt īn limba maternă. Īn condiţiile īn care puterea politică locală īn arealurile īn care populaţia considerată minoritară este majoritară aparţine reprezentanţilor acesteia, inclusiv presei locale ca factor de opinie, această prevedere nu are validitate din perspectiva reciprocităţii.
Alocarea de fonduri pentru transport, cazare şi masă indiferent de numărul de elevi consideraţi ,,minoritari", la o distanţă teoretic nelimitată, pānă unde se găseşte o şcoală cu predare īn limba maternă, īn timp ce pentru elevii de etnie romānă limita specificată este de 50 de km. Prin toate aceste prevederi, elevii minoritari sunt incluşi īntr-un proces de discriminare suplimentar dacă luăm īn considerare art. 74 (alin. 1, 2, 3, 4) şi art. 36 (alin. 7) care prevăd un plan diferit de decontare a cheltuielilor pentru elevii din Romānia, indiferent de naţionalitate, religie, rasă sau alte criterii. Prin aplicarea acestor diferenţe se poate ajunge la situaţii aberante, prin asigurarea deplasării, teoretic, fără limită de kilometri, pānă unde elevul minoritar poate studia īn limba sa maternă, spre deosebire de orice alt elev care are limită de 50 km. Sprijinirea elevilor prin decontul transportului, cazare şi masă gratuite sunt alte elemente de ,,suprasprijin" care concură la instituirea unui mecanism de privilegii īn plină epocă modernă.
Prin articolele care tratează oferirea selectivă a suportului financiar (art. 36, alin. 7) - decont transport, cazare şi mese gratuite (art. 36, alin 7) pentru minorităţi, prin discriminarea majorităţii, se creează confuzie privind sensul unor prevederi ale Constituţiei.
Īn concluzie, finanţarea pe criterii date de elementul etnic pune din nou īn contradicţie proiectul Legii Educaţiei Naţionale cu propriile premise ale egalităţii de şanse, se specifică īn raport.
Condiţionarea ocupării unui post de conducere de cunoaşterea altei limbi decāt cea oficială
Alte articolele bizare din acest proiect de lege se referă la condiţionarea posturilor de conducere de cunoaşterea altei limbi decāt cea oficială.
Potrivit autorilor studiului, art. 36, alin. 8 din proiectul Legii educaţiei referitor la principiul reprezentativităţii etnice la nivelul funcţiilor de conducere īn cadrul unităţilor de īnvăţămānt, al inspectoratelor sau a oricăror instituţii echivalente reprezintă, de fapt, legiferarea unui drept colectiv pentru minorităţile naţionale. Pānă acum, prin lege, fiind acordate doar drepturi individuale pentru cetăţenii minoritari. Un alt semn de īntrebare se ridică īn cazul primatului criteriului etnic īn faţa competenţelor profesionale, mai evidenţiază studiul.
Īn privinţa inspectorului şcolar, conform art. 85, alin. 4, pe lāngă faptul că este condiţionat de cunoaşterea limbilor minoritare naţionale, acesta este numit politic. Proiectul legiferează ingerinţa politicului īn procesul educaţional pe filieră etnică. Prevederea este īn contradicţie cu altele din prezentul proiect, de pildă art. 3, lit. n, care statuează ,,independenţa educaţiei faţă de ideologii, dogme şi doctrine politice".
O altă prevedere controversată este art. 87, alin. 2, care stabileşte puterea pe care un director de şcoală o poate avea, şi anume cea de a angaja sau disponibiliza personalul instituţiei. Dacă ţinem cont de faptul că directorul este numit politic, putem ajunge la concluzia că posturile cadrelor didactice depind de evaluările periodice realizate de către direcţiune.
Conform raportului, numirea directorilor de şcoli şi inspectorilor pentru minorităţi naţionale la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale, reprezentată īn Parlamentul Romāniei sau, īn cazul īn care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Senat şi Camera Deputaţilor, este neprevăzută īn Constituţia Romāniei, fiind, deci, neconstituţională.
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
