mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
ÎN MEMORIA CĂRTURARULUI GHEORGHE POPA-LISSEANU
O trăsătură specifică a cercetărilor româneşti referitoare la sud-estul Transilvaniei este aceea că toţi marii istorici, etnografi, demografi, sociologi, care s-au aplecat asupra zonei (începând cu N. Iorga, şi terminând cu I.I.Russu) nu au întreprins cercetările lor ca urmare a unor obligaţii profesionale, ci dintr-o curiozitate ştiinţifică faţă de o problematică puţin abordată, şi din datoria lor de savanţi militanţi, implicaţi în soluţionarea unor subiecte de interes naţional.
Unul dintre aceşti prestigioşi înaintaşi care s-a aplecat asupra cercetării românilor din sud-estul Transilvaniei, cu scopul declarat de a-şi aduce contribuţia la dislocarea mitologiei îngust-naţionaliste a teoriilor “redutei maghiare”, a “purităţii” şi a caracterului compact al maghiarimii din secuime ca mijloc de intoleranţă etnică a fost şi istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu.
S-a născut la 2 octombrie 1866, în comuna Lisa, Ţara Făgăraşului, azi judeţul Braşov. A urmat clasele primare în Lisa şi Voila. După terminarea studiilor liceale la Braşov, Popa-Lisseanu a urmat cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, specializându-se în filologie clasică, absolvind şi Şcoala Normală Superioară din Bucureşti.
Între anii 1889-1891 este suplinitor la liceele Sf. Sava şi Matei Basarab, apoi este profesor titular la Liceul “Gheorghe Lazăr” din Bucureşti. În 1914 îl găsim inspector şcolar, iar din 1919 director general al învăţământului secundar. Între anii 1922-1928 deţine funcţia de consilier tehnic şi apoi director în Ministerul Instrucţiunii, iar între 1928-1931, profesor la Secţia pedagogică universitară. Se pensionează în 1931.
Paralel cu activitatea didactică, a desfăşurat o susţinută muncă de tipărire a izvoarelor istorice, concretizată în editarea următoarelor lucrări: Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco- Romanorum (15 volume); Românii în izvoarele istoriei medievale; Dacii în autori clasici (2 volume).
O preocupare constantă a savantului Gheorghe Popa – Lisseanu a constituit-o studiile privitoare la continuitatea populaţiei autohtone la nordul Dunării după retragerea aureliană (Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă ; Cetăţi şi oraşe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogiei).
Popa-Lisseanu este autorul mai multor monografii referitoare la Insula Şerpilor, Basarabia, Drâstot – Silistra, Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Bogdan Duică.
S-a aplecat, în cercetările sale şi asupra unor aspecte mitologice (Urme de sărbători păgâneşti; Mitologia greco-romană în lectură ilustrată, (2 volume); Legende şi poveşti antice).
Preocupările filologice şi pedagogice s-au materializat în lucrările: Versificaţiunea latină; Prosodica şi Metrica; Istoria literaturii latine, Antologie şi Crestomaţie; Studii pedagogice; Limbile clasice în învăţământul secundar şi metodica lor; Manuale de limba latină şi de limba greacă etc. A tradus din limba latină şi greacă în limba română, mai multe lucrări printre care: Plinius; Corespondenţă cu împăratul Traian; Apuleius; Amor şi Psyche; Lucian, Toxaris sau Prietinia; Cicero, Discursul pentru Archias; Platon, Vergilius, Xenofon etc, traduceri apărute în “Biblioteca autorilor clasici greci şi romani” şi în “Biblioteca textelor clasice greceşti şi latineşti”.
Apropiindu-se de istoria românilor din fostelor scaune secuieşti, Gheorghe Popa-Lisseanu, publică lucrările: Secuii şi secizarea românilor, apărută la Bucureşti, la Tipografia ziarului Universul, în 1932 (iar apoi în limbile franceză şi maghiară, Date referitoare la maghiarizarea românilor, la aceiaşi editură, în 1937 şi Originea secuilor şi secuizarea românilor, apărută la Editura Societăţii Transilvania, Bucureşti, 1941.
Bibliografia lucrărilor sale cuprinde:
Tabele cerate, studiu de arheologie, Bucureşti, 1890
Poesia populară la români, 1894
Metrica versurilor lirice ale lui Horaţiu, 1895
Flora şi Florile, studiu de mitologie populară, 1899
Proiectul de programă a limbii latine în gimnazii şi licee, 1899
Învăţământul în limba latină în gimnaziu şi liceu, 1904
Urme de sărbători păgâneşti, 1907
Cultura română în lectura ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa IV-a gimnasială ( nouă ediţii apărute între anii 1910-1927)
Cultura română în lectură ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa III-a gimnasială (10 ediţii apărute între 1910-1927)
Gramatica limbii latine. Morfologia, retorica şi noţiuni de stilistică. Clasa V liceală şi următoarele ( şapte ediţii apărute între anii 1912-1926)
Încercări de monografie asupra cetăţii Dârstorul-Silistra cu două hărţi şi ilustraţiuni, Bucureşti, 1913
Cetăţi şi oraşe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogei cu o hartă şi 22 ilustraţiuni, ediţia a-I-a, 1914, ediţia aII-a, 1921
Mitologia greco-romană în literatura ilustrată, vol. I-II, 1919-1926
Noţiuni elementare de limbă elenă. Clasa VII liceală, 1920
Noţiuni elementare de versificaţiune latină. Prosodica şi Metrica, 1921
Basarabia. Privire istorică, 1924
Romanica. Studii istorice, filologice şi arheologice, 1925
Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Bogdan Duică, 1925
Studii pedagogice. Limbile clasice în învăţământul secundar şi metodica lor, în Biblioteca Pedagogică nr. 45, 1925
Un manuscris al gramaticii româneştia lui I. Eliade Rădulescu, în Academia Română, Lucrările secţiunii literare, Tom III, 1925
Legende şi poveşti antice. Preluate după autori greci şi romani (cu 36 stampe şi ilustraţiuni), 1926
Limba greacă. Pentru clasa VII-a liceală, Ediţia I-a, 1926
Istoria literaturii latine pe bază de texte (Antologie şi crestomaţie), 1928
Secuii şi secizarea românilor, 1932
Sicules et Roumains. Un proces de denationalisation, 1933
Românii în poezia medievală, în Izvoarele istoriei românilor, vol.III,
Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco- Romanorum (15 volume, apărute între anii 1934 şi 1939);
A szekely es a romanok szekelysitese (Secuii şi secuizarea românilor), traducere dr. Kendy Sandor, 1936
Date referitoare la maghiarizarea românilor, 1937
.Românii în izvoarele istoriei medievale (1939);
Originea secuilor şi secuizarea românilor, 1941
Dacii în autori clasici (2 volume, 1943).
Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă,1941
Legenda Sfântului Dumitru de la Tesalonic, în “Arhiva Românească”, tom VII, 1941
Simpla enumerare a titlurilor lucrărilor purtând semnătura lui Gheorghe Popa-Lisseanu ne vorbeşte elocvent despre vasta activitate cărturărească desfăşurată de ilustru cercetător, timp de peste 60 de ani. O recunoaştere a operei sale o reprezintă şi alegerea ca membru corespondent al Academiei Române (7 iunie 1919).
Gheorghe Popa- Lisseanu, de asemenea a fost deputat liberal (1922-1926 şi 1927) şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1924-1925).
Cu toate limitele inerente, lucrările sale despre românii din secuime şi procesul de secuizare la care aceştia au fost supuşi de-a lungul timpului, sunt cu atât mai valoroase, dacă avem în vedere faptul că la data redactării lor, problematica respectivă era atât de puţin cercetată. Meritul acestor lucrări şi a celor semnate de Nicolae Iorga, Sabin Opreanu, Teodor Chindea, Elie Câmpeanu, Nicolae Sulică, Aurel Nistor ş.a. este acela că ele au deschis calea spre cercetările viitoare despre această componentă importantă a istoriei noastre naţionale.
4.9KB
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
