jojo
Moderator
 Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 544
|
|
Ce legătură poate fi între un cetăţean din Bahrein, câţiva israelieni, o bere de bună calitate şi defrişările din România? Răspunsul este: "Ţinutul neatins al Bilborului". Apa minerală Bilbor originară din judeţul Harghita şi-a făcut loc încet, încet pe piaţă. Eticheta sticlelor de apă minerală ne indică Munţii Bistriţei ca fiind bariera de est creată de Natură pentru a proteja apa minerală Bilbor, aşa cum Suhardul face acelaşi lucru la nord şi Masivul Căliman la vest.
Pe cât de poetică este reclama, pe atât de departe de realitate este. O fi protejând sărmana natură zona Bilborului, dar ce te faci cu bipezii care au dat iama cu securi, topoare şi drujbe în bietele păduri? Numai cine nu a fost în zona Bilborului nu ştie pericolele care-l pândesc la tot pasul. Orice străin este atent monitorizat, pentru că Bilborul este una din ariile fierbinţi în ceea ce priveşte defrişările ilegale, un loc în care caracatiţa exploatărilor forestiere este atât de mare încât nimeni nu s-a încumetat până acum să-i taie tentaculele. Magistraţi, poliţişti, gaterişti se întrepătrund într-un păienjeniş uriaş. Echipe de control din diferite instituţii ale statului nu se încumetă să inspecteze zona, iar când o fac, o fac în asemenea măsură încât să nu deranjeze pe nimeni.
Jurnalul Naţional a arătat în câteva rânduri care sunt interesele locale. Şi nu vorbim aici de interesul pentru păstrarea pădurii, care lipseşte cu desăvârşire.
"Zona este una specială, protejată de poluare, iar apa minerală Bilbor este un produs cu puritate ridicată, exploatarea umană şi industrială având un aport aproape inexistent asupra produsului final. Bilbor este un loc izolat în apropierea rezervaţiei naturale Călimani cu oameni ai munţilor care veghează la păstrarea purităţii zonei şi a apei", a precizat Alina Bratu, Corporate Affairs Manager Bilbor Mineral Water, firma care exploatează izvorul şi îmbuteliază apa. Asta se vede probabil numai din birourile firmei, pentru că, aşa cum am mai spus, cine a străbătut zona ştie că aceste vorbe sunt praf în ochii necunoscătorilor.
Bratu a mai declarat că încă din 2005 au fost demarate cercetările pentru găsirea celui mai potrivit izvor care să permită intrarea companiei pe segmentul apelor minerale. Investiţia iniţială s-a ridicat la peste 10 milioane de euro, reprezentând construcţia fabricii, un proiect greenfield, la care se adaugă aproximativ două milioane de euro alocate promovării produsului. Însă, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, o altă firmă, Marsim International SRL, a demarat activităţi miniere de exploatare, pe baza unei licenţe exclusive negociate şi încheiate în martie 1999.
În mai 2002, după ce a finalizat lucrările de explorare, Marsim International a negociat şi încheiat licenţa de exploatare a apei minerale naturale carbogazoase în perimetrul Bilbor. Licenţa de exploatare a fost transferată spre Bilbor Mineral Water SRL în octombrie 2010. "Conform legii, Bilbor Mineral Water este obligat să plătească o redevenţă statului de patru euro/1.000 de litri şi la plata unei taxe de 23.750 de lei/kmp. În perimetrul de exploatare, conform aceleiaşi instituţii, a fost pus în evidenţă şi captat un singur izvor de apă minerală", au spus oficialii agenţiei.
Bilbor Mineral Water a fost înfiinţată în oraşul Pantelimon din Ilfov în iulie 2007, având ca asociaţi: United Romanian Breweries Bereprod SRL (URBB) cu 65% şi Marsim International SRL cu 35%. URBB aparţine de International Breweries (Netherlands) B.V. care produce sau îmbuteliază Tuborg, Carlsberg, Skol, Holstein, răcoritoarele Orangina sau Granini.
La mijlocul lunii aprilie 2008, reprezentanţii Marsim şi URBB au hotărât deschiderea unui punct de lucru în comuna Bilbor pe terenul proprietatea Bilbor Mineral Water, unde firma realiza investiţia "Staţie îmbuteliere apă minerală". Marsim International SRL aparţine lui Abdulwahab Ali Abdulqader Alfalaij de fel din Alqasaba, Regatul Bahrein. Alfalaij a venit tocmai din Orient pentru a extrage apă românească. Dar, până să dea de apă, patronul Marsim şi-a descoperit vocaţia pentru imobiliare prin 2000, apoi cea de arhitect, schimbând activitatea firmei după cum bătea vântul tranziţiei.
În 2001, Abdulwahab Ali Abdulqader Alfalaij a atras în afacere câţiva iranieni din neamul Toroghi pentru a le împărtăşi din experienţa apelor. Nu l-au trecut deloc apele când a trebuit să scape de ei şi să recapete controlul firmei. În februarie 2008, Abdulwahab Ali Abdulqader Alfalaij s-a dedicat din nou imobiliarelor prin Marsim. Tot în aceeaşi lună, el a radiat punctul de lucru de la Bilbor, cel aferent investiţiei staţiei de îmbuteliere ape minerale Bilbor, pentru a face loc noilor parteneri de la URBB.
Marsim International şi implicit patronul său au fost implicaţi în lichidarea firmei Călimani SA pe care au cumpărat-o de la FPS acum zece ani. După vreo doi ani, bahreinezul şi-a dat seama că nu poate realiza obiectul de activitate al Călimani SA pentru că baza materială nu era funcţională de mai bine de cinci ani, necesitând lucrări de consolidare, renovare şi dotare foarte mari. Pe de altă parte, Marsim International şi Meir Seroussi, un afacerist israelian din Ashqelon, au înfiinţat în iunie 2008 Bilbor Bay cu acelaşi obiect de activitate ca şi Bilbor Mineral Water - extracţia de ape minerale.
Agenţia care s-a ocupat de imaginea brandului Bilbor şi comunicare se numeşte Publicis. L-am întrebat pe Alex Bădilă, managing director Publicis România, unde au fost făcute filmările pentru videoclip şi fotografiile, pentru că este evidentă diferenţa enormă dintre mirificele peisaje prezentate în imagini şi ceea ce lasă gateriştii în zonă.
Răspunsul poate fi dat exemplu la stand-up comedy: "Filmările pentru Bilbor au fost realizate în luna mai şi au avut loc în zona Bilborului cu ajutorul elicopterului. Toate informaţiile aşa cum au fost ele prezentate în spot sunt corecte şi adevărate. În ceea ce priveşte comentariul răutăcios legat de recognoscibilitatea peisajelor, acest lucru derivă din diferenţa de vizibilitate şi perspectivă între o filmare din elicopter în zbor la înălţime şi mersul pe jos, pe cărare".
La ce dezastru forestier este în zona Bilborului poţi să zbori cu elicopterul şi în stratosferă că nu ai cum să nu vezi că pădurile neumblate, munţii gemând de foioase şi conifere lipsesc din preajma locului în care se exploatează izvorul de apă minerală.
Am luat legătura cu Grigore Sârbu, administratorul forumului "alpinet2k" dedicat celor care fac trasee montane. Ca orice montaniard care se respectă Grigore Sârbu ştie toate cotloanele Carpaţilor, aşa încât nu i-a fost greu să indice locurile în care a fost făcut videoclipul.
"Se disting trei secvenţe, din trei masive: Bucegi, Hăşmaş, Călimani.
● sec. 0 -1 : Bucegi - Valea Mălăieşti, zona superioară (în stânga este Bucşoiu, se vede foarte clar Brina Caprelor; în fundul văii se văd hornurile Mălăieştilor)
● sec. 2 - 4 : Bucegi - Valea Mălăieşti - Hornurile Mălăieştilor
● sec. 4 - 7 : Bucegi - Valea Mălăieşti - al doilea prag glaciar văzut din susul văii (Bucşoiu este acum în dreapta)
● sec. 7 - 12 : Hăşmaş, Piatra Singuratică (imagini pentru referinţă:- secunda 10 din spot imagine foarte des folosită
● sec. 12 - 16 : Călimani, Rezervaţia "12 Apostoli" (secundele 12 şi 13 din spot
în fotografiile 4 şi 5 de pe pagină şi )
● Cât despre locul în care însetatul vânător cu puşcă, curea lată şi binoclu îşi ostoieşte setea, Sârbu a spus că este greu de localizat (secundele 16 - 26). şi
"Bilborul se află în nordul judeţului, iar în sudul localităţii sunt Munţii Giurgeului care nu sunt deloc spectaculoşi. Dacă Hăşmaş şi Călimani pot fi consideraţi munţi apropiaţi ca distanţă de Bilbor, Munţii Bucegi sunt cam greu de inclus într-o vecinătate rezonabilă", a mai spus Sârbu.
Pentru a vedea dacă această reclamă încalcă legislaţia, ne-am adresat Consiliului Concurenţei care ne-a pasat elegant la Consiliul Naţional al Audiovizualului - CNA şi la Ministerul Finanţelor. Conform legii, CNA are competenţe şi asupra respectării normelor privind comunicarea audiovizuală cu conţinut comercial, din punctul de vedere al publicităţii mascate, subliminale, interactive, a plasării de produse sau sponsorizării. Publicitate înşelătoare este şi atunci când originea geografică a bunurilor şi serviciilor nu corespunde realităţii.
Apoi, CNA a aruncat pisica în ograda Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - ANPC, care trebuie să decidă asupra reclamaţiilor sau să iniţieze acţiuni în justiţie împotriva comercianţilor care au săvârşit sau sunt susceptibili să săvârşească practici comerciale incorecte. "ANPC are competenţa dată prin lege să solicite comercianţilor să furnizeze dovezi privind exactitatea informaţiilor în legătură cu practica comercială întreprinsă. Tot ANPC are dreptul să solicite CNA datele de identificare a persoanelor fizice sau juridice implicate în realizarea publicităţii audiovizuale considerată a fi o practică comercială incorectă, precum şi o copie a materialului difuzat. CNA poate solicita Consiliului Român pentru Publicitate un punct de vedere cu privire la caracterul înşelător al spotului", a precizat Ioan Onisei, vicepreşedinte CNA.
Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC, consideră că un film cu caracter publicitar pentru apa minerală naturală are şi o componentă artistică, putând fi realizat şi în alte locaţii decât în zona de extracţie, din considerente economice sau care ţin de viziunea regizorală, cu condiţia de a nu induce mesaje şi informaţii false.
Angajaţii Biroului de Presă al Ministerului de Finanţe nu ştiau dacă în cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea există vreun departament sau serviciu care are printre atribuţii şi publicitatea înşelătoare. După câteva ore au descoperit că există Serviciul pentru Combaterea Practicilor Neloiale din cadrul Direcţiei Generale Ajutor de Stat, Practici Neloiale şi Preţuri Reglementate care are printre atribuţii şi aceea de cercetare, constatare şi sancţionare a faptelor de publicitate înşelătoare şi publicitate comparativă interzisă.
Cu chiu cu vai am primit un răspuns tipic instituţiilor publice româneşti: "În ceea priveşte reclama promovată de mass-media pentru produsul «apă minerală Bilbor», precizăm că, potrivit legii, competenţa de cercetare, constatare şi sancţionare a unei posibile publicităţi înşelătoare, difuzate în cadrul programelor audiovizuale, aparţine CNA. Cele două instituţii îşi împart atribuţiile de sancţionare a faptelor de publicitate înşelătoare, în sensul că Ministerul Finanţelor Publice are competenţă de sancţionare a comerciantului beneficiar al anunţului publicitar posibil a avea caracter înşelător, în timp ce competenţa CNA este de sancţionare a difuzorului anunţului publicitar respectiv". Numai că în solicitarea trimisă, noi am făcut referire şi la publicitatea stradală şi la cea din ziare.
SURSA:JURNALUL NATIONAL
|
|
