mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
,Ca la fiecare sfârşit si început, e bine să tragem linie şi să vedem ce realizări sau ce impact au avut discuţiile pe o anumită problematică. În cazul nostru, rezoluţiile din 2007, de la ultima ediţie organizată, a Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, au adus şi schimbări pozitive, dar au înregistrat şi stagnări sau chiar degradări în unele aspecte" - a declarat Eugen Popescu, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, care, alături de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, este organizatorul celei de-a X-a ediţii a şcolii de vară a românilor de pretutindeni.
În 2007, în rezoluţia finală, sugeram că problematica românilor de pretutindeni ar trebui să fie parte constituentă a Strategiei de Securitate Naţională, iar semnatarii rezoluţiei finale, participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, cereau Consiliului Suprem de Apărare a Ţării organizarea unei şedinţe dedicate românilor de pretutindeni şi problemelor cu care se confruntă aceştia în relaţia lor cu autorităţile române.
Iată că în 2010 nu a avut loc nici o şedinţă de acest fel, însă problematica păstrării identităţii românilor de pretutindeni face parte distinctă, astăzi, din Strategia de Securitate Naţională.
Tot în ediţia din 2007 şi în rezoluţia acesteia solicitam guvernului reorganizarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, dar şi depolitizarea şi debirocratizarea acestuia şi finanţarea proiectelor după metodologia europeană.
În ceea ce priveşte reorganizarea acesta a trecut, în 2009, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe în subordinea primului ministru, aşa cum era şi firesc. S-a reuşit şi o altă organizare a lui, iar finanţarea se face prin intermediul unei comisii de evaluare, formele de finanţare semănând cu cele europene. Sunt probleme în continuare în ceea ce priveşte legislaţia privind finanţarea.
Dezvoltarea unui lobby, în cadrul instituţiilor europene, pentru apărarea drepturilor românilor din vecinătatea României.
Ei bine, la acest capitol, am putea spune că nici una din formaţiunile politice care au reprezentanţi în Parlamentul European nu şi-a fixat ca obiectiv acest lucru. Din câte ştim, partidele politice nu au comisii politice care să se ocupe de românii din afara graniţelor, fie că vorbim de cei din jur sau de cei din diaspora, fiecare cu problemele lor. Din ştiinţa mea un singur partid, care are şi reprezentanţi în Parlament, PD-L, are o comisie la nivel de partid, însă aceasta nu s-a mai întrunit de ani buni, iar reprezentanţii PD-L în Parlamentul European reacţionează numai când e vorba de drepturile românilor din Spania şi Italia, la fel ca şi cei ai PSD.
Urgentarea adoptării legii privind redobândirea cetăţeniei românilor din Basarabia, Bucovina şi Cadrilater şi facilitarea obţinerii cetăţeniei române de către ceilalţi etnici români din jurul frontierelor şi Balcani.
La acest punct aş dori să subliniez faptul că s-au făcut progrese remarcabile în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei, deşi loc pentru mai bine există oricând. Prin deschiderea în acest an a două noi consulate ale României în Basarabia, la Cahul şi Bălţi, prin deschiderea de 5 centre regionale care deservesc românii basarabeni, prin restructurarea direcţiei din cadrul Ministerului Justiţiei care se ocupă de acordarea cetăţeniei române şi transformarea în Agenţie Naţională s-au depăşit o parte din problemele legate de redobândirea cetăţeniei.
Prin faptul că în Parlamentul de la Bucureşti există şi parlamentari care reprezintă românii de pretutindeni s-a realizat iarăşi un lucru pozitiv, care însă trebuie dublat de un interes crescând al acestor parlamentari, nu numai faţă de comunităţile româneşti care le asigură voturi, dar şi faţă de cele care au mare nevoie de protecţia statului român, fără însă a conta la vot. Este o chestiune de morală.
Elaborarea unor proiecte de formare profesională a profesorilor de limba română, a preoţilor ortodocşi, ziariştilor, sociologilor şi a altor specialişti pentru comunităţile româneşti din vecinătatea României.
n La acest punct al rezoluţiei trebuie menţionat că paşi pozitivi s-au realizat numai în formarea profesorilor de limba română din comunităţile româneşti din jurul graniţelor, mai multe instituţii, precum DRP-ul sau ICR-ul, având la ora actuală proiecte concrete pentru acest segment. În ceea ce priveşte celelalte categorii profesionale la fel de importante pentru păstrarea identităţii comunităţilor, nu s-au găsit încă formule de lucru. Ziariştii din jurul graniţelor s-au constituit într-o formă de organizare, iar cei din Europa într-o alta, dar nu mă întrebaţi ce activitate au derulat pentru că nu aş putea să vă spun. Ceea ce am realizat însă este constituirea asociaţiei ziariştilor români din America de Nord, la începutul acestui an, şi această formă de organizare încă incipientă a făcut lobby pentru drepturile românilor din Timoc, când aceştia au fost supuşi presiunilor politice în această primăvară.
A fost prima măsură concretă în care mass-media de expresie română de pe continentul nord-american a scris constant despre abuzurile care se întâmplau la acel moment în Serbia, au redactat la rândul lor un material-protest, pe care l-au înaintat Departamentului de Stat al SUA.
De asemenea, pot spune că problema românilor basarabeni a început să îşi găsească locul în media românească din SUA şi Canada, poate şi graţie faptului că, din păcate, trebuie să spun, comunitatea basarabenilor din această parte de lume se măreşte pe zi ce trece. Este totuşi un fapt concret că întâmplările de la 7 aprilie 2009 au zguduit întreaga comunitate românească de pretutindeni, iar apărarea unor principii şi chiar a comunităţilor româneşti din jurul frontierelor a devenit un subiect de presă pentru ziariştii români de pretutindeni.
Intensificarea demersurilor diplomatice pentru recunoaşterea ca minorităţi naţionale a românilor din Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania şi Grecia.
La acest capitol veştile nu sunt bune, în sensul că inclusiv în Bulgaria şi Grecia, ţări membre ale UE, lucrurile nu sunt nici pe departe aşa cum sunt în România în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, iar Ivo Gheorghiev, lider al unei comunităţi importante de români de la sud de Dunăre, ne va vorbi de aceste aspecte la lucrările de la această ediţie.
În ceea ce îi priveşte pe românii din Balcani, aromâni şi meglenoromâni, şi în ediţiile anterioare am discutat acest aspect, există o ,,artilerie grea" chiar la Bucureşti care, în loc să lupte pentru recunoaşterea aromânilor din Balcani ca minorităţi naţionale pe acele teritorii, se luptă cu statul român, în slujba cărora unii din ei chiar sunt, şi fac demersuri pentru recunoaşterea aromânilor din România ca fiind o minoritate naţională...
Romanian Global News
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
