mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Doar cāteva zeci de persoane au fost prezente ieri la manifestările prilejuite de Ziua Imnului Naţional al Romāniei care au avut loc īn Piaţa Tricolorului din Miercurea-Ciuc.
Comandantul Brigăzii 61 Vānători de Munte ,,General Virgil Bădulescu", generalul de brigadă Gheorghe Ioan Vătămanu-Coanta, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita, maior Dan Iamandi, adjunctul şefului IPJ Harghita, comisar şef Sorin Moga, şi subprefectul judeţului Harghita, Constantin Strujan, au trecut īn revistă Garda de Onoare, după care un sobor de preoţi ortodocşi au oficializat serviciul religios.
Īn alocuţiunea sa, subprefectul judeţului a vorbit despre semnificaţia imnului. ,,Muzica are autor necunoscut. Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Poemul Un răsunet al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat īn timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note īn ziua īn care autorul l-a recitat cātorva prieteni braşoveni, fiind cāntat pentru prima oară la Braşov, īntr-o grădină din Şchei, şi nu īn data de 29 iulie 1848 la Rāmnicu-Vālcea, aşa cum este īndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cāntec patriotic, cāntat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta)", spunea īn discurs Constantin Strujan.
,,Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie īn epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Era o melodie cāntată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sānul maicii mele. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale. De atunci, acest imn a fost cāntat cu ocazia fiecărui conflict īn Romānia, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care īl poartă īn el".
Manifestările de la Miercurea-Ciuc s-au terminat cu prezentarea onorului de către Garda de Onoare formată din vānători de munte, jandarmi şi lucrători ai Inspectorului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Oltul" Harghita.
Istoria Imnului Naţional al Romāniei
Īncepānd din 1848, ,,Deşteaptă-te, romāne!" a fost un cāntec foarte drag romānilor, insuflāndu-le curaj īn momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independenţă (1877-1878), Primul şi al Doilea Război Mondial. Mai ales īn timpul crizei după lovitura de stat din 23 august 1944, cānd Romānia s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturāndu-se Aliaţilor, acest imn a fost cāntat īn mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, cānd regele Mihai I a fost forţat să abdice, ,,Deşteaptă-te, romāne!", ca şi alte marşuri şi cāntece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de īnchisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cāntată, dar fără versurile originale.
Īn ziua revoltei de la Braşov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au īnceput să cānte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile.
Pe 22 decembrie 1989, īn timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a īnălţat pe străzi, īnsoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind īntregul popor īn sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunāndu-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
,,Deşteaptă-te, romāne!" este, din anul 1990, Imnul Naţional al Romāniei, un cāntec menit să fie alături de romāni īn momentele cruciale ale istoriei lor. Versurile sale militante şi, totodată, vibrante, i-au chemat pe romāni la luptă, la (re)deşteptare.
LIVIU CĀMPEAN
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
