mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 25239
|
|
Goana nebună după aurul verde a văduvit România cu peste 120.000 de hectare de pădure. În zonele sărace ale ţării, lemnul este folosit ca monedă de schimb pentru ziua de mâine. De cealaltă parte a baricadei se găsesc bogaţii pădurilor, cei pentru care lemnul nu mai este o simplă monedă, ci miza unor afaceri cu adevărat înfloritoare.
Ne hăcuim pădurile pentru lemnul care aduce bani peste noapte. Oamenii săraci îşi riscă libertatea în schimbul câtorva milioane de lei şi fac puşcărie pentru trei lemne. Autorităţile locale nu pot stopa tăierile ilegale, asta pentru că fie sunt depăşite de situaţie, fie închid ochiul vigilent. Operatorii comerciali sunt protejaţi de cele mai multe ori de gardul casei proprietate personală, unde nu se poate intra decât cu acordul scris al proprietarului. Sunt mii de piedici şi alte mii de probleme, iar în spatele lor industria cu adevărat nocivă şi profitabilă a aurului verde îşi vede de drum. În zonele sărace ale ţării, tăierile ilegale sunt deja un fenomen. Corpul de Control a trimis Jurnalului Naţional un top al judeţelor în funcţie de numărul de gatere. Pe locul 1 se găseşte Harghita, cu 1.153 astfel de instalaţii, urmată fiind de judeţele Alba 688 şi Suceava cu 668.
ŢARA GATERELOR. Potrivit datelor furnizate de Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, cele mai vânate păduri sunt cele din judeţele Maramureş, Bacău, Bistriţa, dar nici cele din sud nu se lasă mai prejos, judeţele Argeş şi Gorj adăugându-se şi ele pe listă. Nu este de mirare că sudul României se deşertifică şi că fenomenele extreme sunt deja la ele acasă. În ultimii ani, prin tăieri ilegale au fost brăcuite (n.r. – rărite) 95.007 hectare de pădure. Alte 32.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pământului. În urma proceselor de retrocedare, statul a rămas cu 4,2 milioane de hectare de pădure. Acestea însumează 26,7% din suprafaţa ţării, faţă de 29,3%, cât este media europeană. Diversele propuneri privind protejarea pădurilor care depăşesc 100 de ani de viaţă au rămas fără răspuns. O altă problemă o reprezintă defrişarea zonelor protejate de lege şi a rezervaţiilor naţionale. Mai mult decât atât, cei care au primit prin retrocedare suprafeţe de pădure taie ce vor şi cum vor, pe principiul ce este în curtea mea mă priveşte. LEMNUL RECUPERAT. Dacă tot avem aşa de multe gatere în ţara asta, şi în orice gospodărie poţi avea surpriza să găseşti o instalaţie de prelucrare a lemnului, ar trebui să folosim rumeguşul rezultat. “Acest rumeguş se poate valorifica prin nişte instalaţii relativ ieftine, în valoare de 10.000 euro. Astfel, acesta este compactat sub formă de brichete cilindrice care pot fi utilizate cu uşurinţă pentru încălzit. Un calcul simplu, în funcţie de tonele de rumeguş care sunt aruncate anual, demonstrează că, prin această prelucrare, am putea obţine 1.000.000 tone de brichete. Acestea ar putea fi folosite ca lemne de foc pentru cei din sudul ţării, de exemplu. În judeţul Mureş există o astfel de instalaţie. Cel care a cumpărat-o nu regretă deloc. Asta pentru că recuperarea rumeguşului s-a transformat într-o afacere deosebit de profitabilă. El transportă brichetele în Germania. Acolo sunt folosite tot ca lemn de foc. Nemţilor le place mirosul deosebit al lemnului din pădurile noastre. Acest mod de valorificare a făcut ca investiţia să fie recuperată uşor. Un prim pas ar putea să îl reprezinte o reglementare legislativă care să îi oblige pe operatori să valorifice acest rumeguş şi să nu îl mai arunce la întâmplare”, a explicat Gheorghe Manea, preşedintele ONG-ului ARMEDD.
FURTUL LEMNULUI. Industria din spatele tăierilor abuzive este foarte bine structurată. De la documentele false care asigură un transport de lemn ilegal şi până la prelucrarea acestuia prin instalaţii de debitat neînregistrate, totul funcţionează ca uns. În detrimentul nostru. Inundaţiile, temperaturile toride din vara anului 2007 stau mărturie. Mai mult decât atât, cu trecerea timpului, furtul materialului lemnos a căpătat rafinamentul de care poate da dovadă un popor inventiv. Astfel, în acest moment autorităţile se confruntă cu un nou fenomen – falsificarea documentelor cu regim special. Astfel de documente sunt emise de Imprimeria Naţională şi sunt acte care aduc lemnul în legalitate. Cei interesaţi au reuşit pare-se să falsifice documentele emise de Imprimeria Naţională.
Soluţii viabile pentru mediul înconjurător
Am putea “înverzi” România prin acţiuni simple, dar care au un efect benefic asupra mediului. “Nu este greu să creăm adevărate culoare verzi. Acestea pot fi de-a lungul oricărui drum naţional sau cale ferată. Putem sădi nuci, aceştia nu sunt deloc sensibili şi sunt rezistenţi la perioadele secetoase. Au rădăcini pivotante, care ajung până la 25 de metri. Solul nu are o importanţă deosebită pentru ei şi sunt rezistenţi la dăunători. Să nu mai vorbim de faptul că nucile pot fi valorificate şi se pot obţine bani serioşi. Ar fi ideal să nu mai folosim lemnul de nuc pentru mobilă. Este într-adevăr foarte scump şi «pleacă» uşor în străinătate. A existat pe vremuri o lege a nucului care nu permitea tăierea lui. Acum ea nu mai există. Or, acum avem în pepinierele de la Geoagiu şi Giurgiu soiuri de nuc ce au nevoie de numai 5 ani pentru a deveni productivi şi nu de 20 de ani. De ce să nu ne folosim de soluţiile simpe, care ne sunt accesibilie?”
34.3KB
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
