mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 25239
|
|
Autor:
Lazăr Lădariu
În timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2008, Antal Arpad, candidatul la funcţia de primar al municipiului Sfântu-Gheorghe, clama, bineînţeles mânat de o precauţie fi rească în astfel de situaţii, dictată de un necesar capital politic: „Eu sunt autonomist şi le garantez românilor că, în autonomia ce se va face, ei nu vor păţi absolut nimic!”. Câtă mărinimie! Ce darnic! De fapt, tot aşa afi rmau şi „revoluţionarii” maghiari în zilele de 21- 22 decembrie 1989, pe la Târgu-Secuiesc, Zetea şi Dealu, unde au fost ucişi, cu bestialitate, români. „Cazul Agache” este cât se poate de concludent.
Ia să vedem ce spune azi acelaşi Antal Arpad, ajuns, după alegeri, primar, cel care, duminica trecută, la un post central de televiziune, ne dădea lecţii de autonomie şi-l jignea pe marele poet Adrian Păunescu: „Cred că preşedintelui Băsescu nu-i va plăcea dacă românii din Secuime vor ajunge să împărtăşească soarta sârbilor din Kosovo!”. Ameninţare cât se poate de clară! Câtă deosebire între „asigurările” date în campania electorală şi ameninţarea făcută din scaunul de primar! Fără rezerve! Fără frică de Dumnezeu! Fără pic de bun-simţ! Fără ruşine! Ei, iredentiştii, şovinii şi extremiştii maghiari, cei cărora „statul naţional unitar român” - iubit de ei ca sarea în ochi - le stă ca un arici în gât, ştiu că, orice ar zice, orice ar face, lor nu li se poate întâmpla nimic. Profi tă de nepăsarea, de lâncezeala condamnabilă a autorităţilor române, care dorm somn adânc! „Dar dacă s-ar întâmpla invers?” - se întreabă scriitorul şi ziaristul Ilie Şandru, într-un excelent editorial, apărut în „Informaţia Harghitei”. Adică, dacă românii i-ar ameninţa, aşa cum o face Antal Arpad, în cazul acestora, pe maghiarii din Ardeal? Ce mai proteste şi chiţcăituri pe la curţile europene! Ce mai jeluiri pe la cancelariile celor care mereu i-au sprijinit până acum şi încep să-i lase din braţe, de la Budapesta la Washington, de la Bruxelles la Tel-Aviv! Aşa cum au procedat de fi ecare dată, atunci când doar li s-a năzărit că ceva nu le-ar conveni! Aşadar, ce ar spune ei, dacă ar fi invers? Ei, care, urmându-l pe Marko Bela, cel care considera „Transilvania o problemă nesoluţionată de Trianon”, tulbură, premeditat, de la o vreme încoace, liniştea românilor ardeleni! Ei, care, dorind, ca şi acelaşi Marko Bela, statul naţional unitar român să dispară „itt es most”, înlocuindu-l cu găselniţa „regiunile tradiţionale”, reducând România la Muntenia şi Moldova, mereu sunt nemulţumiţi, mereu porniţi să ceară, la infi nit, numai privilegii.
Dar să ne întoarcem la acea afi rmaţie a lui Antal Arpad, privind românii din Secuime, care „vor împărtăşi soarta sârbilor din Kosovo”! Mizerabilă ameninţare! Sfi dare nepermisă! Atac împotriva românilor trăitori în patria lor! Mitocănie insultătoare! Repetăm: o spune tocmai un primar maghiar din România, cel din Sfântu-Gheorghe, din inimă de ţară, fost deputat în Parlamentul de la Bucureşti, nu de la Budapesta, ins cunoscut pentru ideile lui autonomiste pe criterii etnice privind aşa-zisul ţinut secuiesc. Considerând declararea unilaterală a independenţei fostei provincii sârbe, de către etnicii kosovari, drept „model pentru secuimea din România”, el este cel care, însoţit de alţi „scăunaşi”, a făcut o vizită privată la Pristina. Să vadă, cu ochii lui, la faţa locului, ce este autonomia teritorială! El şi cei alături de el, Sogor Csaba şi Tokes Laszlo, au salutat şi au aplaudat ruperea statului sârb, sugerând aplicarea „modelului”, până la incitare, la o răscoală armată a secuilor, pentru a obţine autonomia teritorială a aşa-zisului ţinut secuiesc. Bineînţeles, aşa după cum s-a spus, „după modelul albanez” care a dus la dezmembrarea teritorială a Serbiei. „Model” care, musai, trebuie, aşadar, urmat şi în secuimea din inima României. Numai că, îndeobşte, socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg! Provincia secesionistă Kosovo, care şi-a declarat, unilateral, independenţa, în urma acţiunilor diversioniste ale UCK, se afl ă la graniţa Serbiei cu Albania. Deci, altă mâncare de peşte! Altă Mărie, cu altă pălărie! Judeţele Harghita şi Covasna sunt în inima României! Nu la margine, precum Kosovo! Cei vreo „câteva sute de mii” - aşa-şi spun ei! - de „secui-maghiari” (de fapt, conform ultimului recensământ, vreo 150-250!) sunt înconjuraţi de români. Ia să poftească, numai, şi să-i muşte şarpele să facă un astfel de pas, după „model albanez”! Să încerce numai!
Spuneam că sfidarea are feţele ei. Şi-a arătat una din ele, de curând, tocmai la monumentul de pe vârful Nyerges, comuna Cozmeni, judeţul Harghita, cu prilejul împlinirii celor 160 de ani de la bătălia care a avut loc acolo, în anul 1849, fi ind ucişi, de trupele austriece şi ţariste, 200 de secui. Nu comemorarea în sine („Despre morţi, numai de bine!” - aşa se spune), ci altceva a şocat. În primul rând, scena de operetă! Cei doi preşedinţi ai consiliilor judeţene Harghita şi Covasna, Borbely Csaba şi Tamas Sandor, îmbrăcaţi în costume secuieşti, primind onorul gărzii husarilor, au ajuns acolo călare. La întâlnirea nyergeseană a participat - nici nu se putea altfel! - şi doamna Lokodi Edita Emoke, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. Nu se ştie dacă a venit pe jos sau călare, în postura de amazoană mureşeană! Când călare, când pe jos, cea mereu prezentă la acţiuni antiromâneşti, totuşi a ajuns. După intonarea Imnului Ungariei, pentru că al României, pentru ei, nu există, sub fl uturarea steagului unguresc, pentru că, se ştie, cel românesc (roşu, galben şi albastru) le dă frisoane şi coşmaruri în somnul lor separatist, primarul Bodo David a dat glas „năzuinţelor de autonomie”. „Aici (Pasul Nyerges - n.n.), însă, tot mai mult se cântă Imnul Ungariei - a spus acesta, lăcrimând -, ca Dumnezeu să nu lase să piară Ardealul!”. Uită dumnealui că, într-adevăr, Dumnezeu le vede pe toate! Şi atunci când Bodo David minte, cu neruşinare, că ei „nu-s egali”, şi atunci când, făţarnicul, spune că „nu-s liberi”, „aici, în ultimul bastion al Ungariei Mari”. El, nyergheşii scăunaşi şi Borbely Csaba, cel care jubilează că este „pentru prima oară când cele trei judeţe comemorează împreună pentru dorinţa de autonomie”, să nu uite că România este considerată, de toate forurile europene, „model” de rezolvare etnică a problemelor minorităţilor, că s-ar putea ca acelaşi Dumnezeu invocat să se răzgândească, luându-şi înapoi darurile!
Doriţi un alt exemplu de clară sfi dare? La 10 iunie 2009, la Topliţa Română, s-a constituit Asociaţia Culturală „Dr. Urmanczy Nandor Egyesulet”. Personalitate juridică, cu toate actele în regulă: încheiere, statut, cu toate semnăturile - Judecătoriei, notarului public. Semnăturile unor români, bineînţeles! Români care, la derută, au autentifi cat un statut cu un text cu caracter iredentist şi cu clare prevederi anticonstituţionale! Ce se ascunde sub masca unor sintagme? Oare chiar nimeni să nu fi văzut aceste afi rmaţii scrise, negru pe alb, de la articolul 5, litera „b”: „sprijinirea tradiţiilor de autoguvernare secuiască şi cultura istoriei poporului secui”? Ce mai cacealma le-au dat membrii fondatori românilor orbi, care nici măcar nu au avut curiozitatea să parcurgă, în integralitatea lui, textul statutului! Cei vreo 150-250 de secui, după recensământul anterior, vor o ţărişoară a lor, doar sunt „popor secui”, un stat în stat, „fără amestecul statului român”. Deci, autonomie totală! E bine să se ştie şi cine a fost Urmanczy Nandor. Deputat în Parlamentul Ungariei horthyste, vreme de 16 ani, în anul 1935 declara cu arhicunoscuta emfază nemeşească: „Nu vom mai cultiva slăbiciunile vechii Ungarii. Slovaci, panslavi, valahi vor trebui să dispară de pe pământul maghiar. Judeţele (aluzie la Tratatul de Pace de la Trianon - n.n.) vor trebui considerate ca pământ maghiar, chiar dacă sunt locuite de români. Ele vor rămâne, întotdeauna maghiare, conform legii naturii!” (Din cartea domnului Costel Cristian Lazăr: „Românii din judeţul Covasna în perioada interbelică”, Editura „Pur şi simplu”, Bucureşti, 2007, pag. 161). Pe piatra funerară a mormântului lui Urmanczy Nandor, din cimitirul romano-catolic din Topliţa Română, poate fi citit următorul text: „Fondator şi conducător al mişcării iredentiste împotriva Păcii de la Trianon”.
Am recurs la aceste dovezi, tocmai pentru a atrage atenţia miopilor care au aprobat, fără a citi măcar, statutul unei asociaţii aşa-zise „culturale”. Cum au semnat ei, români fi ind, un text anticonstituţional? Urmează o întrebare, gravă prin conţinutul şi sensul ei: cum respectă cei care au aprobat şi autentifi cat statutul (procuror, judecător, notar public!) legea?
Cu toate acestea în faţă, nu ne mai miră nimic. Nici afi rmaţia, de la Miercurea-Ciuc, a liderului UDMR, Marko Bela, prin care, pe un ton jignitor, distant-dispreţuitor, arogantnemeşesc, ne anunţa procentele de 7%, 25% şi, respectiv, 80%, pe care ei, maghiarii, sunt proprietari în România, în Ardeal, în aşa-zisul ţinut secuiesc, nici faptul că, la Odorheiu- Secuiesc, „scăunaşii” şi-au aprobat stemă, drapel, imn, însemne distinctive secuieşti în inimă de Românie! Dacă autorităţile Statului Român dorm, totul este posibil. Încălcarea Constituţiei, sfi darea Codului Penal, insulta adusă românilor nu mai contează! Ne mai putem convinge, încă odată, că, într-adevăr, „somnul raţiunii naşte monştri”!
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
