mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Matrapazlâcurile noilor grofi: ,,Strănepotul de fiu al fratelui" revendică şi obţine toată averea pentru care Urmanczy a fost despăgubit!
După cum reiese din procesul verbal nr. 1, ,,dresat astăzi, 23 aprilie 1945, în localul Primăriei comunei Topliţa, în şedinţa comisiei de expropriere", având la ordinea de zi un singur punct: ,,Stabilirea loturilor ce urmează a se expropria, din moşia proprietate a lui Urmanczy Jeronim, situată în hotarul comunei Topliţa, a fost expropriată suprafaţa de 1.390 de iugăre, din care: 30 de iugăre teren arabil, 360 de iugăre fâneţe şi 1.000 de iugăre pădure". Se precizează şi faptul că moşia lui Urmanczy Jeronim a fost expropriată <<în întregime>>".
Comisia comunală pentru reforma agrară avea motive să procedeze la exproprierea ,,în întregime" a moşiei lui Urmanczy Jeronim. Acestea se află enumerate într-un alt proces verbal ,,dresat astăzi, 9 iunie 1946, în localul Organizaţiei Frontul Plugarilor, în faţa obştei satului Topliţa". Iată şi câteva dintre acestea, aşa cum sunt enumerate în respectivul act:
,,Urmanczy a fost acela care în toamna anului 1940, cu ocazia venirii trupelor maghiare, în fruntea acestor trupe fiind fratele său, iredentistul Bandi, mare fascist, şi fiii lor, au ţinut o consfătuire într-o noapte de duminică şi în aceeaşi noapte, pe la ora trei, au fost ridicaţi toţi fruntaşii români şi duşi la jandarmii horthişti, unde au fost bătuţi şi maltrataţi în modul cel mai barbar. Tot cei din familia lui au declarat că în 24 de ore nu mai vor să vadă în Topliţa opincă de olah (...) Tot ei sunt aceia care împreună cu nepotul lor, colonelul Sovari, atunci când se adunau românii cu ordine de chemare pentru a fi trimişi în lagărele de muncă, cu săptămânile erau la dispoziţia lor pentru a scoate rădăcinile sălciilor şi arborilor, desculţi şi flămânzi".
,,În castelul lor se ţineau şedinţele secrete, prin care, după 23 august 1944, au fost ridicaţi preoţii sau arestaţi la casele lor. Tot acolo a fost instalat comandamentul suprem german şi, împreună cu ruda lor, Caiser Adolf, neamţ de origine, dădeau directive contra trupelor aliate (...) Dumnealor au plecat cu avioanele germane cu o zi înainte de intrarea trupelor aliate în Topliţa". Procesul verbal este semnat de 116 locuitori ai Topliţei.
Iată ce declară locuitorii comunei Topliţa despre familia Urmanczy, declaraţie ce se găseşte la pag. 98 din dosarul reformei agrare din 1945, în comuna Topliţa:
,,Subsemnaţii locuitori din comuna Topliţa, judeţul Mureş, privitor la purtarea familiei Urmanczy Ieronim, Urmanczy Ghizela, Silvicultura Arc(d?)eleana şi Szabo Ştefan, declarăm următoarele:
1. Urmanczy Ieronim, soţia, împreună cu fiii Ioan şi Ieronim, în tot timpul celor patru ani, 1940-1944, au avut o purtare duşmănoasă faţă de populaţia românească (din Topliţa);
Urmanczy Ieronim Sandor a fost conducătorul politic al plasei Topliţa şi în această calitate a propagat şi susţinut, prin fapte şi prin viu grai, alianţa germano-horthistă-fascistă;
Şi-a reluat în posesie toate bunurile expropriate de statul român şi a deposedat instituţiile româneşti de pământul cu care au fost împroprietărite;
S-a refugiat de bună voie - neforţat de nimeni - cu armatele germane, cu care a colaborat, cu gândul de a se reîntoarce cu acestea;
A luat parte activă la acţiunea de internare a românilor în lagăre. În această acţiune a fost secondat de soţia sa şi de fiii lor, Ieronim şi Ioan;
Fiul lor, Ioan, a fost ofiţer şi s-a retras cu armatele germane, iar fiul lor Ieronim a fost la Ministerul Agriculturii şi consilier şi a contribuit la anularea reformei agrare înfăptuită de statul român;
Urmanczy Ghizela avea strânse legături cu familia lui Urmanczy Ieronim, nutrea aceleaşi sentimente duşmănoase faţă de poporul român, fiind iniţiatoarea unor acţiuni germano-horthiste;
Szabo Ştefan nu a fost refugiat, dar în 1943 a fost iniţiatorul măsurii de evacuare a locuitorilor români din Ciobotani, în casele cărora a cantonat apoi armata germană. Cu forţa a folosit terenurile unor români din cătunul Zencani, purtarea sa nefiind prietenoasă deloc cu populaţia românească".
Iată, deci, ce origine ,,sănătoasă" are noul grof ungur al Topliţei Române, Szabo Kaloman Emeric, cel care a reuşit, prin diferite tertipuri - care, în cele din urmă, se vor descoperi cu siguranţă - să acapareze fostele proprietăţi ale familiei Urmanczy, în calitate de ,,strănepot de fiu al fratelui celui decedat" (Urmanczy Jeronim), aşa cum reiese din Certificatul de Moştenitor, eliberat de Biroul Notarului Public Nagy Gabriele, din Târgu-Mureş, asupra căruia avem serioase motive să ne îndoim de autenticitatea lui.
Nu demult, noul grof, Szabo Koloman, a făcut o vizită la fostul castel al lui Urmanczy Jeronim, unde se află acum Centrul Cultural Topliţa. Pornit pe fapte mari şi moştenind sentimentele antiromâneşti ale ,,unchiului" său, groful Szabo Koloman era gata-gata să-i scoată afară pe cei ce lucrează acolo, purtându-se ca un adevărat stăpân, arogant, spunându-le că respectiva clădire este proprietate privată ungurească, iar ei nu au ce căuta acolo. Ba, mai mult, pe acelaşi ton arogant, el a afirmat că toată Topliţa Română se află pe pământ unguresc, fiindcă românii de aici au fost cu toţii colonişti veniţi de peste munţi, fiind primiţi din mila grofului Urmanczy.
După cum se poate constata din cele arătate, lui Urmanczy Jeronim, statul comunist, prin reforma agrară din 1945, i-a luat 1.390 de iugăre: teren cultivabil, fâneţe şi pădure. Din câte am aflat, Szabo Koluman Emeric a reuşit să obţină, prin retrocedare, o bună parte din fostele proprietăţi ale familiei Urmanczy, dacă nu cumva chiar mai mult de cât i s-a luat lui Urmanczy Jeronim.
După cum se ştie, un iugăr reprezintă 0,5775 dintr-un ha, adică aproximativ 58 de ari. Probabil diferenţa în plus obţinută rezultă din cele arătate mai sus, anume că Urmanczy Jeronim, în perioada ocupaţiei maghiare asupra Ardealului de Nord, 1940-1944, şi-a reluat toate bunurile de care a fost expropriat de statul român prin reforma agrară din 1921, cu toate că pentru toate acestea a fost despăgubit! În acest fel a putut Szabo Koluman să prezinte acte din care reiese, probabil, că toate aceste suprafeţe de teren au fost luate de statul comunist, nu prin reforma agrară din 1921.
Numai că există o lege care, se pare, ori nu se cunoaşte cu adevărat, ori se doreşte să nu fie cunoscută, adică e dată uitării de către cei interesaţi. Este vorba de Decretul-lege nr. 260 din 03.04.1945, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78, din 04.04.1945, ,,privitor la legislaţia aplicabilă în Transilvania de Nord, precum şi la drepturile dobândite în acest teritoriu, în timpul ocupaţiunii ungare". Această lege anulează întreaga legislaţie maghiară din Transilvania de Nord, din perioada 1940-1944. Între altele, în Cap. I, art. 1 se arată că: ,,Legislaţia României de orice natură, cu excepţiile rămase în vigoare în Transilvania, se extinde pe tot teritoriul Transilvaniei eliberate de sub ocupaţia ungară, impusă prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940". În Cap. 2, art. 19, alin. 3 se precizează: ,,Drepturile de proprietate şi alte drepturi dobândite tabulate, înscrise în favoarea persoanelor prevăzute la aliniatul precedent, se vor radia din oficiu, restabilindu-se starea tabulară anterioară".
La toate cele de mai sus se mai adaugă ceva foarte important, anume că la Arhivele Naţionale din Târgu-Mureş există trei dosare voluminoase ce cuprind acte, documente şi hărţi privitoare la reforma agrară din 1921, în Topliţa Română. Acestea aşteaptă să fie cercetate. Astfel, mai curând sau mai târziu, ele ne vor ,,vorbi" despre toate matrapazlâcurile prin care noii grofi unguri au devenit stăpâni pe bunurile care aparţin statului român şi nicidecum lor.
ILIE ŞANDRU
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
