mariol44
Administrator
 Din: TOPLITA ROMANA!
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 25239
|
|
Navigând pe site-ul Consiliului Judeţean Harghita, nu poţi să nu rămâi cu câteva dubii, mai ales dacă nu eşti destul de informat cu privire la judeţul nostru.
În primul rând, mai multe secţiuni ale acestui site nu sunt actualizate, şi m-aş referi aici doar la secţiunea dedicată aleşilor locali, care cuprinde vechile consilii locale, deşi a trecut un an de la alegerile locale.
Dar să spunem că asta nu ar fi o problemă atât de importantă, deşi mă îndoiesc că preşedintele Consiliului Judeţean nu ştie care sunt primarii aleşi de un an de zile şi că nu deschide şi el site-ul instituţiei proprii. Desigur, nu e treaba lui să actualizeze site-ul, dar văd din organigramă că are în aparatul consiliului 166 de angajaţi. Măcar unul ar trebui să se ocupe de actualizarea acestui instrument de lucru al consiliului.
Cu toate aceste lipsuri, nu acest lucru m-a determinat să scriu rândurile pe care le citiţi, ci un fapt pe care îl consider de-a dreptul sfidător, dacă nu este vorba de o crasă necunoaştere (lucru de care mă îndoiesc, o să explic mai jos de ce).
Pe secţiunea Istoric, mă aşteptam să găsesc o pagină de istorie locală, dar în acelaşi timp reală. Mirarea mea nu a fost mică atunci când am văzut că istoria acestor locuri începe cu secolul al XIII-lea.
Aici avem de a face cu o dublă mistificare.
Să mă explic. În primul rând, dacă ar fi vorba de o istorie (fără pretenţie de a fi exhaustivă a judeţului Harghita, ar trebui început cu anul 1968, atunci când a luat fiinţă acest judeţ, şi nicidecum cu secolul al XIII-lea. Ori, dacă vorbim de istoria acestei zone, fără a ţine cont de diversele împărţiri administrativ-teritoriale (aşa cum de altfel este şi firesc), această secţiune ar trebui să înceapă mult mai devreme. Nu pot să cred că este vorba de necunoaştere, deoarece cu toţii am văzut încă din manualele de ciclu primar tezaurul dacic de la Sâncrăieni, datând din secolul I î.Hr.
Pentru cei care vor să aprofundeze problema istoriei vechi, de pe teritoriul judeţului nostru, există excelenta lucrare apărută în anul 2000, la Editura Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, ,,Repertoriul arheologic al judeţului Harghita" editată de Valeriu Cavruc şi care cuprinde un colectiv de cercetători renumiţi (Viorica Crişan, Mihai Bărbulescu, Bato Attila, Ion Horaţiu Crişan, Valentin Vasiliev). Doar răsfoind această lucrare şi nu neapărat studiind-o cu acribie, ne putem da seama de bogăţia trecutului istoric al judeţului, lucru care, iată, este ocultat de autorii site-ului. Oare de ce? Oare nu ar trebui să fim mândri de trecutul nostru? Sau explicaţia pare a fi alta: Istoria începe aici odată cu venirea secuilor în secolul al XIII-lea.
Pe tot parcursul secţiunii pomenite, doar o singură menţiune se face la românii din judeţ, pomenindu-se la sfârşit mănăstirea din Topliţa. Care? Că sunt două, şi ambele monumente istorice. Dar se pare că era prea mult să fie ambele pomenite.
Pe de altă parte eu nu cunosc ca din judeţul nostru să se fi născut vreun prim-ministru al României, în afară de Patriarhul Miron Cristea. Bun, trec peste faptul că putea fi pomenit şi ca prim patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, membru al Consiliului de Regenţă, dar totuşi pe un site al unei instituţii publice, cum este Consiliul Judeţean, să nu fie pomenit şi singurul premier al României din judeţ, asta mă face să cred două lucruri:
1. Autorii acestei secţiuni nu cunosc istorie nici cât un absolvent de gimnaziu (lucru puţin probabil, din moment ce cunosc destul de amănunţit istoria secuilor din zonă;
2. Este vorba de rea-credinţă, de minciună prin omisiune şi de aceea mult mai periculoasă.
Cred că de fapt avem de a face cu un site al ,,Consiliului Judeţean Secuiesc", evident pe bani publici. Aşa că de fapt autonomia locală secuiască există de facto.
Spre comparaţie i-aş invita pe autorii site-ului să viziteze site-ul Consiliului Judeţean Mureş.
Pentru a evita orice dubii, precizez că ultima accesare a site-ului judeţului nostru am făcut-o pe data de 17 iunie.
Prof. drd. COSTEL-CRISTIAN LAZĂR
_______________________________________
Tot ce-i romanesc nu piere!
|
|
